Ministrul Agriculturii, domnule Nechita adrian Oros, a prezentat într-o conferinţă de presă detalii despre negocierile care au avut loc recent la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit - AGRIFISH privind Politica Agricolă Comună 2021-2027. Acesta a declarat:

”Nu putem accepta în noua Politică Agricolă Comună (PAC) o pondere atât de mare a măsurilor pentru climă şi mediu, de peste 65%, în detrimentul aspectului economic şi al sustenabilităţii fermierilor europeni, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros”. În continuare, oficialul MADR a afirmat: "Discuţiile au fost suspendate după două zile şi două nopţi în care nu am reuşit să ajungem la un consens, Consiliul Agrifish şi Parlamentul European, întrucât cerinţele suplimentare din timpul negocierilor, care au fost din partea Parlamentului European, nu au putut fi acceptate şi au fost respinse de miniştrii Agriculturii.

Am spus atunci că noi va trebui să ne întoarcem în ţară, să explicăm fermierilor care sunt condiţiile, cum va arăta PAC, iar aceştia au nevoie de certitudini şi au nevoie de resurse just alocate. Conceptul de sustenabilitate a agriculturii trebuie să aibă trei componente.

Este foarte importantă componenta ecologică, este foarte importantă şi componenta socială, dar nu trebuie să uităm de componenta economică, deoarece cu toţii ne dorim o hrană sănătoasă şi suficientă, la preţuri accesibile, dar în acelaşi timp nu vrem să falimentăm fermierii europeni.

  Ulterior, discuţiile au vizat procentele dedicate măsurilor de climă şi mediu, ministrul Agriculturii susţinând că Parlamentul European "a forţat" majorarea acestor procente, Adrian Oros declarând: "Aceste procente care nu au fost acceptate. Dacă iniţial noi ajunsesem la un consens ca pentru Pilonul I eco-schemele să aibă o pondere de 20%, în timpul negocierilor nici măcar la 25%, cât am propus noi şi am acceptat, noi miniştrii Agriculturii, 25% cu acei doi ani de învăţare şi cu flexibilitatea ca banii rămaşi să poate fi dirijaţi spre alte forme de ajutor, să-i putem transfera în Pilonul II, nu s-a acceptat acest lucru. Dar nici noi nu am acceptat contrariul", a susţinut şeful MADR. Dacă iniţial s-a discutat despre o plafonare voluntară şi o plată redistributivă, Oros a arătat că în negocieri s-a insistat de către Parlamentul European ca investiţiile să aibă o plafonare de un milion de euro, iar plăţile directe de 500.000 de euro "ceea ce miniştrii Agriculturii nu au acceptat". "Am discutat şi despre menţinerea Ajutorului Naţional Tranzitoriu (ANT) şi despre schimbarea datei de referinţă. La Luxemburg s-a obţinut schimbarea datei de referinţă din 2013 în 2018, dar noi dorim ca data de referinţă să se bazeze pe datele din fiecare an în care noi facem această plată ANT, mai ales că banii sunt din bugetul naţional. De asemenea, nu am acceptat ca vârsta maximă a tânărului fermier să coboare la 35 de ani. Dorim să o păstrăm la 40 de ani", a mai spus Oros. În acest context, ministrul Agriculturii a precizat că trialogul privind reforma PAC a fost suspendat, urmând o nouă întâlnire la o dată ulterioară care nu a fost anunţată. "În mare, acestea au fost presiunile făcute de Parlamentul European care nu au fost acceptate de miniştrii Agriculturii din UE, de aceea s-a suspendat trialogul, urmând ca la o dată ulterioară să ne reîntâlnim. Nu ştim când va fi acea dată ulterioară, dacă va fi o altă întâlnire privind trialogul înainte de întâlnirea finală de la Luxemburg.

Sigur, noi ne dorim ca să încheiem odată această PAC 2021-2027 ca să ştim ce avem de făcut, dar nu putem accepta o pondere atât de mare a măsurilor de climă şi mediu, de peste 65%, în detrimentul aspectului economic şi al sustenabilităţii fermierilor europeni", a concluzionat Adrian Oros. Miniştrii europeni ai Agriculturii au demarat în 25 mai 2021 o reuniune de două zile pentru a da un impuls negocierilor între eurodeputaţi şi reprezentanţii statelor membre privind PAC 2021-2027. Cele 27 de state membre UE au căzut de acord în luna octombrie 2020 cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri. În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.