Banii investiți în reducerea emisiilor agroalimentare ar trebui să crească de 18 ori și să ajungă la aproximativ 240 de miliarde de euro pe an dacă dorim să reducem la jumătate emisiile și să punem lumea pe drumul spre zero emisii nete până în 2050, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale citat de Euractiv.

O treime!

Raportul descrie sectorul agroalimentar, care reprezintă aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, drept o „sursă neexploatată” de acțiune împotriva schimbărilor climatice.

„În prezent sunt investiți prea puțini bani în reducerea emisiilor agroalimentare”, a spus acesta, adăugând că investițiile anuale ar trebui să crească „de aproximativ 18 ori” pentru a ajunge la aproximativ 240 de miliarde de euro pe an.

UE își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990 până în 2030 și să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Potrivit studiului, cele mai mari oportunități de reducere a emisiilor din sistemul alimentar în țările cu venituri mari constă în trecerea la surse de energie cu emisii scăzute, scăderea cererii proprii de alimente cu emisii intensive prin stabilirea prețurilor și oferirea de asistență financiară altor țări pentru sprijină tranziția acestora.

„Industria alimentară are cel mai lent progres în ceea ce privește eficiența energetică dintre sectoarele economice”, a avertizat raportul, cerând țărilor să facă mai mult pentru a promova energia regenerabilă în sistemul agroalimentar.

În mod similar, un raport publicat în ianuarie de Comitetul consultativ științific european pentru schimbările climatice (ESABCC) a afirmat că politicile UE nu au îndeplinit obiectivele climatice ale blocului și a cerut un sistem de tarifare a carbonului care să pună prețul emisiilor. Piața carbonului din UE, sistemul de comercializare a emisiilor (ETS), nu acoperă agricultura.

Politicile actuale nu reprezintă un stimulent suficient pentru fermieri să facă mai mult pentru a atinge obiectivele UE în materie de climă, potrivit experților Comitetului consultativ științific european pentru schimbările climatice (ESABCC), care au avertizat despre necesitatea unui sistem de preț al carbonului pentru sector.

Diete durabile

Studiul Băncii Mondiale a subliniat că, în timp ce țările cu venituri medii sunt cele mai mari contributoare la emisiile globale din sistemul agroalimentar, cele mai mari emisii per persoană se găsesc în țările cu venituri mari.

Potrivit autorilor, acest lucru se datorează „consumului intens de carne și lactate” și creșterii transportului, procesării, ambalării alimentelor.

Pentru a inversa această tendință, raportul a cerut mutarea subvențiilor pentru carnea roșie și produsele lactate „către alimente cu emisii scăzute, cum ar fi carnea de pasăre sau fructele și legumele”.

Potențiale compromisuri

Autorii au avertizat, de asemenea, despre potențiale riscuri pe termen scurt – cum ar fi perturbarea pieței muncii și a aprovizionării cu alimente – dacă tranziția către un sector agroalimentar cu emisii scăzute nu se face „cu atenție”.

„La fel, schemele de stabilire a prețurilor emisiilor ar crește în mod inerent prețurile la alimentele cu emisii mari, afectând în mod disproporționat familiile cu venituri mici”, se arată în raport.

Dar costurile inacțiunii depășesc potențialele obstacole economice și sociale, subliniază studiul.

„Nu numai că lipsa de acțiune ar aduce și pierderi de locuri de muncă și ar întrerupe aprovizionarea cu alimente, dar ar face, de asemenea, planeta noastră de netrăit.” (Foto: Freepik)