Majoritatea programelor de ameliorare actuale utilizeaza index-uri ce sunt ponderate, mai ales pe productia de lapte si caracterele de exterior, in dauna caracterelor de reproductie. Practica a avut ca rezultat un progres genetic substantial al productiei de lapte, dar si o reducere a fertilitatii. Cu toate acestea, practicile manageriale pot imbunatati eficienta productiva, chiar daca productia prezinta cateva variatii genetice. Caractere de productie si reproductie care intra in obiectivul ameliorarii taurinelor si bubalinelor Fertilitatea scazuta are o influenta economica deosebita in fermele de productie a laptelui, deoarece are implicatii in reforma involuntara, distocii, interventii veterinare si scaderea productiei anuale de lapte. Cercetarile arata ca heritabilitatea caracterelor de reproductie la vacile de lapte este, in general, mica facand dificila selectia pentru caractere. Cu toate acestea, exista suficienta variatie pentru a putea permite imbunatatirea performantelor reproductive. Asadar, este recomandata introducerea parametrilor reproductivi in procesul de decizie al selectiei taurilor. Heritabilitatea scazuta este interpretata ca o reducere a variatiei genetice aditive, datorita selectiei naturale, acest lucru oferind selectiei artificiale o marja mica de lucru. Un alt aspect al productiei animale este cel al bunastarii animal welfare. Tot mai mult se pune accent pe politicile europene de protectie a animalelor, politici ce intervin in mecanismele economice, manageriale si biologice ale fermelor. Selectia unidirectionala pentru productia de lapte poate duce la deteriorarea performantelor reproductive. In studiile din anii anteriori, productia de lapte crescuta era asociata incidentei crescute a caldurilor sterse si chistilor ovarieni, un numar crescut de IA per conceptie si o rata scazuta a conceptiei la prima IA. Desi reducerea performantele de reproductie este asociata directi cu valorile de ameliorare pentru productia de lapte sau cu mediul in care sunt intretinute, lucrurile nu sunt stabilite clar. Intrucat alegerea metodei si a sistemului de ameliorare depinde de particularitatile genetice ale caracterelor, la fiecare individ va trebui sa se cunnoasca: aiiii daca este un caracter simplu sau complex; biii parametri genetici: heritabilitatea, repetabilitatea si corelatia genetica cu alte caractere; ciiii ponderea variatiei genetice neaditive si de mediu special; diii daca este limitat, influentat sau inlantuit cu sexul; eiiii daca necesita sau nu sacrificare pentru cunoasterea performantelor proprii; fiiiii daca este afectat de actiunea genotip-mediu; giiii factorii de mediu care influenteaza manifestarea fenotipica a caracterului considerat si importanta economica relativa. In obiectul ameliorarii pot intra caractere de productie, de reproductie, de viabilitate si de rezistenta la imbolnaviri precum si de exterior. Deoarece tehnologia ameliorarii trebuie sa aiba justificare economica prin costul unei unitati de progres genetic realizat, in obiectiv intra cu prioritate caracterele de productie, acestea asigurand eficienta maxima la taurine. Importanta cunoasterii corelatiei caracterelor Caracterele de reproductie intra mai rar in obiectivul ameliorarii datorita heritabilitatii lor mici. Aceste caractere exprima capacitatea individului de a se reproduce, de a da produsi viabili varsta la prima fatare, numarul descendentilor la fatare, volumul ejaculantului, procentul de monte fecundate etc. Caracterele de viabilitate si rezistenta la imbolnaviri fitness exprima capacitatea de adaptare a individului. Datorita heritabilitatii lor foarte mici, intra foarte rar in obiectiv. Caracterele de exterior, altele decat cele implicate in realizarea primelor categorii de caractere conformatie corporala, culoare etc, intra in obiectiv numai cand prezinta importanta economica sau cand caracterele de productie nu pot fi masurate direct. Legatura dintre productia de lapte si performantele reproductive a fost si este intens studiata. Cu toate ca datele din literatura de specialitate sunt uneori contradictorii, cei mai multi cercetatori demonstreaza existente unei relatii antagoniste intre productie si fertilitate. Cu cat cantitatea de lapte creste, cu atat devine evident acest antagonism. Cantitatea de lapte este asociata negativ cu fertilitatea, datorita faptului ca, printre altele, rata gestatiei la junici o depaseste pe cea obtinuta din gestatiile ulterioare. In cazul vacilor bune producatoare de lapte, spre deosebire de junici, par sa existe dificultati in realizarea conceptiei. In general, productiile crescute au fost asociate cu rate scazute ale conceptiei, sugerand ca necesitatile metabolice in acest caz pot afecta negativ fertilitatea. Autor: Teodora Chiorean In cazul vacilor de lapte, fertilitatea este inflentata de practici de management cum ar fi detectarea estrului si tehnicile de insamantare. In general, practicile de management, inclusiv cele reproductive, sunt mai eficiente in cazul vacilor bune producatoare, cu toate ca un management defectuos nu este considerat a fi sursa majora de reducere a fertilitatii, in cazul vacilor bune producatoare. Pe de alta parte, caracterele de reproductie si cele de fertilitate, inclusiv service-period, calving interval, numarul de insamantari per gestatie, zilele pana la prima imperechere si rata gestatiei la prima insamantare au, mai degraba, heritabilitati scazute, in general 0,08. In ce priveste caracterele legate de fertilitate, acestea sunt corelate negativ cu caracterele productiei de lapte, in sensul ca o crestere a productiei de lapte duce la scaderea parametrilor de functionare a caracterelor legate de fertilitate. Caracterele de ritmicitate a reproductiei sunt corelate pozitiv cu caracterele productiei de lapte, ceea ce inseamna ca o crestere a productiei de lapte va duce la cresterea intervalului dintre fatari, respectiv service-period, lucru de asemenea nedorit in cazul exploatatiilor comerciale de vaci din rasele de lapte. Exista o tendinta de reducere a fertilitatii, in ultimii 40 de ani, legata de cresterea productiei de lapte, dar se pare ca si factorii manageriali au o contributie importanta in aceasta tendinta. Statutul metabolic si fertilitatea la inceputul lactatiei sunt influentate de evenimente din perioada cresterii si de cele din perioada ce precede lactatia. Este necesar sa se cunoasca mai bine modul in care legatura dintre crestere, productia de lapte si reproductie se modifica pe drumul spre maturitate al vacilor, deoarece, in acest context, selectia genetica ce promoveaza productia doar pe prima lactatie cu aplicarea indicilor de corectie respectici nu poate conduce la optimizarea productiei, pe toata durata vietii productive. Cunonoasterea corelatiei caracterelor este deosebit de importanta pentru precizarea obiectivului si metoda selectiei. Grabirea procesului de ameliorare este fundamentata pe existenta si cunoasterea corelatiilor dintre caractere, al caror ordin de marime depinde de intensitatea relatiilor dintre genele sau blocurile de gene cu actiune pleiotropa determinate ale caracterelor corelate si intensitatea relatiilor dintre factorii exogeni, care concura in acelasi sens sau antagonist la manifestarea caracterelor respective.