Agricultura vegetală românească a trăit în 2024 și 2025 o lecție dură despre dependența față de climă și irigații. Datele INS confirmă că 2024 a fost un an de contracție generalizată: producția totală de cereale a scăzut cu 14%, deși suprafața cultivată s-a redus cu doar 2%. Cel mai afectat a fost porumbul, cu o prăbușire de 31,5%, urmată de rapiță (-35%), floarea-soarelui (-26%) și soia (-2,6%) — toate victime ale secetei severe care a afectat mai multe regiuni ale țării.

Anul 2025 a adus o revenire spectaculoasă. Conform datelor INS publicate recent, producția de cereale pentru boabe a crescut cu 37,2% față de 2024, datorată în principal randamentelor superioare la hectar. Grâul a reprezentat 45,3% din suprafața cultivată cu cereale, iar porumbul — 38,6%. Producția de legume a crescut cu 20,8%, cea de cartofi cu 10%, iar floarea-soarelui cu 35,7%. Singurele excepții negative au fost fructele din livezi (-12,9%), afectate de înghețul târziu din aprilie-mai 2025, și sfecla de zahăr (-19,5%).

România ocupă poziții de top în UE la suprafețele cultivate — locul unu la porumb și floarea-soarelui, locul patru la grâu — dar rămâne mult în urma liderilor europeni la randament pe hectar. Această contradicție defineește structura agriculturii românești: un potențial imens de suprafață, gestionat ineficient din cauza fragmentării excesive a exploatațiilor și a infrastructurii de irigații insuficiente. Peste 900 de mega-ferme cu suprafețe de peste 1.000 de hectare concentrează o parte semnificativă din producția de cereale și oleaginoase, în timp ce mii de exploatații mici continuă să activeze cu tehnologie depășită.

Fermele mixte — care combină producția vegetală cu creșterea animalelor — reprezintă modelul strategic cel mai promițător pe termen lung. Integrarea celor două filiere asigură valorificarea furajelor produse intern, reduce dependența față de piața inputurilor și generează fluxuri de venit mai stabile. Sprijinul european disponibil prin Planul Strategic PAC 2023-2027 și subvențiile APIA de 51,42 euro/ha pentru sprijin redistributiv creează, în teorie, condițiile necesare pentru această tranziție — rămâne ca fermierii și instituțiile să le fructifice.

(Foto: Freepik)