La rumegatoare, indeosebi la ovine, funcia de nutriie este influenata de cresterea si dezvoltarea aparatului digestiv, respectiv de regimul alimentar asigurat, cu care se gaseste in interrelaii limitante sau de interdependena, condiionat evolutive. Tehnologiile moderne de crestere a animalelor, in sistemele industriale care implica procesarea furajelor, au modificat in mare masura comportamentul alimentar, cu afectarea pariala a mecanismelor de reglare a ingestiei voluntare de hrana. Prin reglarea ingestiei de hrana se asigura un anumit raport, relativ constant, de substane si energie, in funcie de cerinele organismului animal. Se releva in acest context importana proporionarii si accesibilitaii energiei si a substanelor nutritive din hrana, in raport cu cerinele energetice si nutritive, in masura in care nu se depaseste capacitatea de adaptare a animalelor prin reglarea ingestei de hrana. Consecina acestei inadaptari se reflecta negativ in performanele productive ale animalelor. i Prepararea nutreului, o adevarata arta! Metodele de preparare a nutreurilor sunt diferite si pot fi grupate in: metode fizice: curairea, marunirea, inmuierea, melasarea, saramurarea, fierberea etc.; metode chimice: tratarea nutreurilor cu alcali sau acizi; metode biologice: incolirea, fermentarea etc. Utilizarea acestor metode depinde, in primul rand, de natura nutreurilor, de animalele in hrana carora se folosesc, de sistemul in care sunt exploatate animalele etc. In decursul timpului au fost elaborate o serie de tehnologii de preparare pe categorii de nutreuri. Aplicarea uneia sau alteia dintre metode, in cadrul fermelor sau unitailor mari de tip industrial, ramane o problema de eficiena care trebuie apreciata prin sporirea digestibilitaii componentelor nutreurilor, prin consumul de energie sau alte materiale si, in ultima instana, prin costul unei unitai de produs. In alimentaia tineretului ovin la ingrasat, procesarea graunelor de cereale se face prin diferite procedee de condiionare prelucrare si tratare: curairea de impuritai se realizeaza cu ajutorul unor utilaje numite tarare; batozarea porumbului presupune separarea boabelor de ciocalai; macinarea asigura posibilitatea omogenizarii in tehnologia producerii furajelor combinate si a amestecurilor de concentrate si contribuie la cresterea digestibilitaii substanelor organice; expandarea este un proces termodinamic prin care se realizeaza un concentrat amidic pentru rumegatoare in care participa graunele de cereale porumb, orz, grau, sorg in proporie de 70-80. i Potrivit cercetarilor facute de ing. Bogdan Gheorghe si publicate in lucrarea sa de doctorat Influena modului de procesare a graunelor de cereale asupra indicilor nutritivi la tineretul ovin a Universitaii de ?tiine Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara,acesta a determinat masura in care modul de procesare al graunelor de cereale are efect asupra indicilor nutritivi si bioproductivi la aceasta categorie. In hranirea tineretului ovin la ingrasat procesarea graunelor de cereale, prin macinare, este cea mai utilizata metoda. Macinarea este operaiunea care are drept scop transformarea componentelor unor reete cu ajutorul mijloacelor mecanice, in vederea obinerii granulaiei dorite. Majoritatea boabelor si seminelor au un coninut celulozic, de pana la 16 % celuloza, din total substana uscata. Gradul de utilizare a unui furaj creste cu cat digestibilitatea lui va fi mai mare si cu cat animalul, in funcie de specificitatea tractusului digestiv, il va digera mai bine. O suprafaa de contact mai mare a hranei cu microorganismele din rumen si sucul gastric contribuie la realizarea acestui deziderat, a constatat ing. Bogdan Gheorghe. In industria de nutreuri combinate, compoziia granulometrica a materiilor prime are implicaii directe in tehnologia de fabricaie si in nutriie. Dimensiunea particulelor, fineea macinisului in ultima instana, este dictata de categoria de varsta. Tehnic, se realizeaza prin adoptarea unor parametri tehnologici de macinare adecvai. Intreprinderile producatoare de nutreuri combinate folosesc in majoritate morile cu ciocanele. Sunt utilaje mai simple, robuste, usor de exploatat, macina cele mai diverse materii prime si asigura condiiile de calitate specifice. Folosirea materiilor prime macinate face ca activitatea de masticaie, ca si cea a stomacului glandular, sa fie mai redusa si animalul sa cheltuiasca mai puina energie. Consumurile de energie, corespund energiei proteinelor 5,5 Kcal/g si lipidelor 9,4 Kcal/g, fixate in organismul animalelor muschii, esuturi adipoase, viscere, piele, os, etc.. Aceste consumuri depind de viteza de crestere si de compoziia chimica a sporului in greutate apa, proteine, lipide, minerale. Carena raiei in glucide produce tulburari in desfasurarea normala a altor procese metabolice, in primul rand al celui lipidic, favorizand formarea in exces a corpilor cetonici, respectiv a apariiei cetozei. Potrivit tezei de doctorat a ing. Bogdan Gheorghe, la acelasi nivel energetic, utilizarea unor raii cu nivele reduse de proteina are ca efect o diminuare semnificativa p < 0,05 a performanelor realizate de miei, faa de folosirea unor raii standard. i Orzul macinat in particule de 4 mm are efect asupra indicilor de crestere Intr-un prim experiment realizat de ing. Bogdan Gheorghe, acesta a evaluat masura in care orzul macinat in particule de 4 mm, cu si fara adaos de Sacharomyces cerevisiae, are efect asupra indicilor de crestere ai mieilor supusi ingrasarii comparativ cu o raie in care s-au administrat orz boabe intregi. Principalele obiectiveurmarite au fost: consumul de furaje; dinamica masei corporale si a sporului in greutate; consumul specific; evaluarea digestibilitaii orzului. Mieii la ingrasat au fost imparii aleatoriu in trei loturi experimentale, fiecare lot fiind alcatuit din 12 miei. Diferenierea intre loturi, conform schemei de organizare a experimentului, a constat din utilizarea in hranirea mieilor a orzului boabe intregi si procesat in particule mari cu si fara adaos de drojdie furajera dupa cum urmeaza: Lotul 1i hranit, la discreie, cu fan de lucerna si orz boabe intregi; Lotul 2i hranit, la discreie, cu fan de lucerna si orz macinat la o moara a carei sita a zdrobit graunele in particule de 4 mm; Lotul 3 a dispus de acelasi regim alimentar ca si lotul 2 insa, in orzul macinat s-a adaugat Sacharomyces cerevisiae tulpina Yea-Sacc1026 in cantitatede 2 g / kg furaj . Valoarea nutritiva a nutreurilorfolosite in alimentaia mieilor la ingrasat a fost stabilita prin analize de laborator si calcule specifice. Pe baza valorii nutritive s-a intocmit o raie furajera pentru tineret ovin la ingrasat in greutate de 20-25 kg care realizeaza un spor mediu zilnic de 200 g in sistem semiintensiv. Potrivit concluziilor ing. Bodan Gheorghe, mieii din lotul 1 au ingerat zilnic prin furaje, mai puina energie si proteina digestibila la nivel intestinal cu 18,89 % UNC respectiv 17,58 % PDIN decat cei din lotul experimental 2i si cu 16,53 % UNC respectiv 16,86 % PDIN faa de lotul experimental 3, ceea ce semnifica ca prin macinare se imbunataesc indicii de consum ai furajelor. Comparand valorile de consum mai putem observa ca diferenele exprimate in % intre lotul experimental 2 si lotul experimental 3 sunt pentru energie de 1,98 % UNC si pentru proteina digestibila la nivel intestinal de 0,61 %, rezultand ca drojdiile active adaugate in hrana nu influeneaza semnificativ ingesta de furaje. i i