Rasa Balata romaneasca a fost declarata in anul 1959, dupa o lunga perioada de absorbie a trasaturilor din rasa Simmental, din care au rezultat trasaturi noi. Balata romaneasca a dobandit astfel o rapida popularitate ajungand, in anul 1969, la 44% din numarul total de bovine. Origine primara Rasa Simmental este originara din cantonul Berna, de pe valea raului Simmen, de unde s-a raspandit si in alte cantoane din jumatatea vestica a Elveiei. Provine din taurinele locale palustre brahicere, incrucisate cu taurine anglo-saxone si in mai mica masura cu taurine franceze sau austriece. Formarea prin incrucisare a inceput la sfarsitul secolului al XVIII-lea, a continuat in secolul al XIX-lea, iar in secolul al XX-lea is-a perfecionat. Formarea si perfecionarea rasei s-a bazat pe incrucisarea cu Monbeliard, Fleckvieh si, in special, cu Red Holstein, selecie dupa origine structurarea in linii si familii, conformaie, aptitudini de lapte si carne, precum si pe condiiile de mediu natural favorabile sau iscusinei crescatorilor. Simmental s-a raspandit pe toate continentele, in peste 30 de ari. Cel mai mult s-a raspandit in arile europene Germania, Austria, Spania, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaia, Rusia, Polonia si mai recent in Bulgaria, Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, dar si pe continentul american Argentina, Brazilia, Columbia, Mexic, SUA, Uruguai, Oceania Australia si Noua Zeelanda, pe continentele african Africa de Sud, Liban, Namibia si asiatic Japonia. Efectivul mondial ocupa locul doi, dupa Friza si Holstein, cu 40 de mil. capete, din care aproape 10% este inscris in Herd book-ul rasei. In arile nord-europene, America, Africa si Australia nu se exploateaza pentru lapte. Din Simmental au aparut o serie de rase, recunoscute pe plan mondial Fleckviech german si austriac, Simmental francez, Pezzata Rossa italiana, Balata ceha, Balata ungureasca, Balata romaneasca etc. Sunt animale corpolente, iar cadrul rasei Simmental se intalnesc trei tipuri morfologice lapte-carne, carne-lapte si carne, primul interesand cel mai mult in furnizarea laptelui. Se caracterizeaza prin: dezvoltare corporala hipermetrica talia medie 138 cm si greutatea 675 kg la vaci, volum corporal 0,75 mc, masivitate 147%, format corporal 121%, cadru corporal 2,4 mp. Conformaia este corecta: cap mare, ochi mari si blanzi, gat dublat, trunchi mare cu uger voluminos bine atasat, membre groase si puternice, cu aplomburi corecte. Pielea este groasa si depigmentata, parul relativ abundent, mai des iarna. Culoarea este balata alb cu galben sau rosu, cu delimitari nete intre nuane si cu unele particularitai de culoare extremitaile corpului si partea inferioara a abdomenului sunt albe, iar depigmentarea centrifuga la bot, pleoape, varful coarnelor, zona ano-vulvara si ongloane. Prezinta constituie robusta, sanatate buna, temperament linistit si caracter bland. Manifesta vitalitate, fertilitate pronunata, mare capacitate digestiva si de asimilare a hranei. Se adapteaza bine la climatul temperat, la regimul de hrana bogat, valorificand bine suculentele de iarna si de vara, ca si reziduurile industriale. In condiii de exploatare reci sunt afectate producia si reproducia acestei rase. Scurt istoric autohton Incepand din anul 1860, rasa Balata romaneasca a rezultat in urma unei lungi incrucisari dintre Sura de stepa transilvaneana si taurul Simmental importat din Elveia, Austria, Germania, Cehia si Slovacia. Zonele in care s-a efectuat incrucisarea celor doua rase au fost: Banat, Transilvania si Bucovina. In zilele noastre, Balata romaneasca este cea mai numeroasa in Romania, din punct de vedere al exemplarelor. Cele mai importante importuri de tauri si juninci din rasa Simmental au fost efectuate in anii 1872, 1885-1890 si 1919, in regiuni unde existau locuitori de origine germana. Primele asociaii de reproducie au fost fondate in anul 1910, controlul produciei de lapte fiind introdus in anul 1914. Intre anii 1962-1980, 1.400 de juninci si 60 de tauri din rasa Simmental au fost importai. Rasa Balata romaneasca de tip Simmental, cu insusiri de producie mixta pentru carne si lapte, a fost si reprezinta principala rasa de taurine a arii, atat prin ponderea numeric precum si pentru bunele insusiri pentru ambele tipuri de producie. Insusirile productive net superioare ale rasei Simmental au facut ca aceasta sa fie preferata de localnici, pentru reproducie. Dupa primul razboi mondial, statul roman a continuat procesul de import al materialului de prasila Simmental, dar s-a preocupat, in acelasi timp, de infiinarea unor nuclee in ara, cu material de reproducie din aceasta rasa. Dupa anul 1930, apare prima asociaie de crestere si se pun bazele evidenelor genealogice si al controlului produciei de lapte pentru aceasta rasa. Incepand din anul 1960, populaia de taurine din zonele Transilvaniei, Banatului si Bucovinei rezulta in urma incrucisarilor de absorbie cu rasa Simmental si capata denumirea oficiala de rasa Balata romaneasca. Cercetarile intreprinse de diversi specialisti de la noi din ara au incercat sa confirme ca Balata romaneasca ar fi o rasa distincta, de sine statatoare, difereniata prin insusiri morfologice si productive de rasa mama Simmental. Cu toate acestea, nu poate fi infirmat faptul ca, dupa ocuparea iniiala a unor zone din Transilvania, Banat si Bucovina, Balata romaneasca de tip Simmental s-a extins continuu raspandindu-se aproape in intreaga Transilvanie si in tot Banatul, cunoscand o dinamica apreciabila. Astazi, Balata romaneasca este practic rasa de baza a arii noastre, deinand o pondere de peste 40% din structura totala a raselor. In zonele de crestere a gasit condiii prielnice de mediu, fapt ce i-a permis sa isi exteriorizeze bine potenialul productive, in direcia produciei de lapte si de carne. Insusiri si obiective pentru ameliorarea rasei Balata romaneasca de tip Simmental are o viaa economica ce se intinde pe 8-9 lactaii, cu durata acestora de 270-330 zile. Ajunge la maturitate la varsta de 4 ani si se foloseste la reproducie la 18-22 luni.i Se preconizeaza ca, in perspectiva, taurinele din aceasta rasa sa fie orientate mai bine spre producia de carne, pastrand insa aptitudinile generale ale tipului de productivitate mixta. Ele raman principalul furnizor de carne de bovine al arii si, impreuna cu celelalte rase, participa la acoperirea cererii de lapte si produse lactate. In prezent, obiectivele principale stabilite pentru ameliorarea acestei rase sunt: 5.000 kg lapte/lactaie normal, cu 3,90% grasime, 3,30% proteina, respective 195 kg grasime si 170 kg proteina 365 kg substana utila; 138/140 cm inalimea la crupa, la vacile adulte si 135-137 cm, la vacile primpare; 650-700 kg greutate corporala la vacile adulte; Peste 600 kg greutatea la sacrificare a taurasilor ingrasai intensiv si valorificai la varsta de 17-18 luni, cu o viteza absoluta de crestere de cca 1.100 g/zi si un randament la taiere de 55-56%, respective 350 kg greutatea carcasei; Conformaie corporal corecta, cu segmente armonioase si regiuni corporale specifice produciei de carne, bine imbracata in musculatura, uger cu bune aptitudini pentru mulsul mecanic peste 2 kg/min viteza de muls, bine prins si extins, cu ligamentul suspensor puternic si adancimea pana deasupra jaretului, cu simetrie morfologica si funcionala cca 45% indice mamar, cu membre solide si aplomburi corecte. In direcia produciei de lapte, este recomandata pentru exploatarea semiintensiva, in sistem de intreinere legata, pretandu-se insa la exploatarea intensiva, in fermele cu stabulaie libera. Aria de raspandire recomandata o constituie, in principal, judeele din interiorul Arcului Carpatic, din Campia de Vest, precum si din nord-vestul si nordul arii.