Biosecuritatea este unul dintre puținele instrumente din zootehnie care nu crește direct producția, dar poate preveni pierderi majore. În fermele comerciale, un incident sanitar poate reduce producția cu 10–30%, în funcție de specie și de timpul de reacție.

În sectorul suin, introducerea unui agent patogen poate duce la scăderea sporului zilnic cu 15–25% și la creșterea mortalității cu 3–10%. În fermele avicole, infecțiile respiratorii sau digestive pot reduce performanța pe ciclu cu 5–15%, iar uniformitatea lotului scade vizibil. În fermele de lapte, bolile contagioase cresc incidența mastitei și pot reduce producția zilnică cu 2–4 litri/cap.

Cele mai eficiente măsuri nu sunt cele complexe, ci cele respectate constant: controlul accesului în fermă, dezinfecția echipamentelor, schimbarea încălțămintei și a hainelor, separarea loturilor și gestionarea corectă a fluxurilor de animale. Costul acestor măsuri este redus comparativ cu impactul unui focar.

Problema nu este lipsa cunoștințelor, ci lipsa disciplinei. În majoritatea cazurilor, breșele apar prin rutină: un transport necontrolat, un vizitator neechipat sau o abatere de la proceduri.

Fermele stabile nu sunt cele fără riscuri, ci cele în care riscurile sunt controlate zilnic prin reguli simple, aplicate fără excepții.

(Foto: Freepik)