Cultura vitei-de-vie nu necesita suprafete mari de teren. Spre exemplu, ferma viticola medie in Languedoc-Roussillon una dintre cele mai importante zone viticole ale Frantei este de circa 4 ha. In Austria, tara care realizeaza exporturi de vin de sase ori mai mari decat Romania, cele mai multe ferme viticole dein in medie trei hectare. De aceea, detinatorii unor terenuri cu astfel de dimensiuni pot porni increzatori la demararea unei afaceri in domeniu. Cultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg teritoriul tarii, incepand de la Dunare, in sud, pana in judetele din nord precum Botosani si Maramures numai in cateva judete situate in zone de mai mare altitudine Brasov, Covasna, Harghita si Suceava nu sunt conditii prielnice pentru viticultura. Romania are condiii pedoclimatice favorabile viei Limitarile legate de infintarea unei plantatii viticole intervin insa in ceea ce priveste conditiile de sol, clima si mediu de afaceri. In Romania intalnim soluri podzolice, pentru vinuri de consum, usoare si fine; soluri brun-roscate de padure, pentru vinurile de calitate albe si rosii seci; soluri carbonate cu humus, pentru vinurile spumoase; soluri bogate in calcar, pentru vinuri aromate si coniacuri fine; soluri de ses aluvionare si de nisipuri nesolificate, pentru vinuri usoare de consum curent si distilate din vin. Sunt de asemenea recomandate solurile nisipoase cu o buna scurgere a apei. Solurile alcaline sunt total contraindicate in ceea ce priveste cultura vitei de vie. In ceea ce priveste clima, cultura vitei de vie cere un regim al precipitaiilor anuale sub 800 mm/an cel mai bine este sa fie cuprins intre 400-600 mm, o durata de stralucire a soarelui in perioada de vegetaie activa de peste 1.500 ore 150-180 de zile de vegetatie si o temperatura activa acumulata pentru intreaga perioada de vegetaie de peste 3.000 grade C temperatura optima este intre 25 si 30 grade C; temperaturile mai mari de 38 grade C si mai mici de 10 grade C opresc cresterea; inghetul intervenit dupa ce via a intrat in vegetatie, primavara diminueaza productia pana la zero. In Romania exista sapte zone viticole Infiinarea unei plantaii viticole se face cu precadere in arealele viticole delimitate. In afara acestor areale se pot infiina plantaii doar destinate consumului local. Pentru infiinarea unor plantaii de via-de-vie pe o suprafaa mai mare de 0,1 ha, precum si pentru extinderea plantaiilor peste aceasta limita este nevoie de o autorizaie de plantare eliberata de Direcia agricola. Pentru obinerea autorizaiei de plantare pe suprafee mai mari de 3 ha este necesara prezentarea unui proiect de infiinare a unei plantaii viticole, care sa aiba avizul Staiunii de Cercetari Vitivinicole din zona. Proiectele pot fi intocmite de unitai de cercetare si dezvoltare vitivinicola sau de ageni economici, persoane fizice sau juridice, autorizai de catre direciile generale pentru agricultura si industrie alimentara judeene, respectiv a municipiului Bucuresti cu avizul unitaii de cercetare si dezvoltare vitivinicola din zona., dupa cum ne arata un articol pe aceasta tema, publicat de Revista Ferma. In Romania exista sapte zone viticole cu un numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la care se mai adauga 40 de centre viticole independente, situate in afara podgoriilor. In Moldova, viile ocupa o intindere de peste 90.000 hectare, ceea ce inseamna a treia parte din suprafata viticola a tarii. Plantatiile de vii se insiruie pe toata lungimea provinciei, incepand din Botosani, in nord, pana in Vrancea, in sud si pe toata latimea ei, din zona deluroasa a subcarpatilor rasariteni si pana la Prut, aici gasindu-se cateva podgorii celebre: Cotnari, Iasi, Husi, Colinele Tutovei, Dealul Bujorului, Ivesti, Covurlui, Odobesti, Panciu si Cotesti. Muntenia si Oltenia, detin impreuna o suprafata viticola de aproape 104.000 hectare. Viile sunt aici situate mai ales in zona colinara, pe ultimele ramificatii ale muntilor, spre campie, unde s-au constituit mari si importante podgorii, dar se intalnesc si pe nisipurile din sudul Olteniei, precum si in cateva areale din apropierea Dunarii. Ne intalnim aici cu podgoria Dealurile Buzaului, apoi cu intinsa podgorie a Dealului Mare; mai departe, intram in podgoria Stefanesti-Arges, iar apoi in cea de la Samburesti. Trecand in Oltenia, ne intampina vechea podgorie a Dragasanilor; mai jos, in judetele Dolj si Mehedinti, se afla podgoriile Dealurile Craiovei, Severinului si Plaiurile Drancei, centrul viticol independent Segarcea, precum si viile situate pe nisipurile din apropierea Dunarii, din partea de sud a Olteniei podgoriile Sadova-Corabia, Calafat si podgoria Dacilor. Plantatiile viticole ale Transilvaniei se intind pe circa 14.000 ha grupate in cinci podgorii, toate de prima marime: podgoria Tarnavelor, podgoria Alba, podgoria Sebes-Apold, podgoria Aiud si, in sfarsit, vechea podgorie a Lechintei. Pe latura dinspre apus a tarii exista doua regiuni viticole: cea a Banatului cu centrele viticole Moldova Noua, Tirol, Silagiu, Recas si Teremia, in jumatatea sudica si cea a Crisanei si Maramuresului podgoriile Diosig, Valea lui Mihai, Silvaniei, precum si cateva centre viticole precum Biharia, Tileagd, Halmeu si Seini, spre nord, intre acestea interpunandu-se viile Aradului cu podgoria Minis-Maderat. Viile Dobrogei ocupa astazi o suprafata putin peste 25.000 hectare grupate in podgoria Murfatlarului, podgoria Istria Babadag, podgoria Sarica-Niculitel, podgoria Ostrov , precum si viile de la Daieni, Harsova, Adamclisi, Baneasa, Mangalia si Chirnogeni. Marketingul se face in asociere In ceea ce priveste mediul de afaceri, lipsa pietei de desfacere constituie o problema, mai ales in cazul fermelelor viticole mici si medii. Aceasta problema tine insa de organizare, dupa cum o dovedeste si exemplul altor state din Uniunea Europeana, precum Austria. ?i in Austria viticultorii au avut probleme legate de desfacerea produciei. In 1986, un urias scandal a scos la iveala faptul ca in Germania, si probabil nu numai acolo, s-au exportat, din diferite ari, cantitai mari de vin contrafacut. Dupa acest incident totul s-a schimbat in viticultura austriaca. A aparut o lege care controleaza sever producia de vin. Drept urmare, daca in 19871988 exporturile de vin ale arii noastre erau nule, anul trecut insa, cu toata criza, am exportat circa 600.000 de hectolitri, adica ceva mai mult de o patrime din producia realizata la nivelul arii. Pe langa legea de care vorbeam, la nivelul arii s-a format o companie din care fac parte toi viticultorii, obligai sa plateasca o cotizaie in funcie de suprafaa pe care o dein. Aceasta companie se ocupa de marketing, noi piee, studiul acestora, de participarea la targuri etc. si consecinele, spun eu, se vad. Nu-mi permit sa dau sfaturi, dar cred ca vinurile romanesti, care sunt de buna calitate, pot fi adversari redutabili pe piaa, daca ar fi mai bine cunoscute., arata intr-un interviu acordat Agro Business, atasatul pentru agricultura pentru Romania si Ungaria al Ambasadei Austriei, Ernst Zimmerl. Investitia se amortizeaza dupa primul an de productie Din punct de vedere al investitiei initiale, pentru infiintarea unei plantatii viticole medii 4 ha sunt necesari aproximativ 75.000 RON, dupa cum arata calculele realizate de Business24.ro folosind date furnizate de MADR la nivelul costurilor anului 2013, investitie care se amortizeaza dupa primul an de productie. Astfel, pentru pregatirea terenului sunt necesari 19.160 de lei, in aceasta suma fiind incluse costurile pentru: fertilizat teren - 400 lei/ha; scarificat dublu 80-1000 cm - 2.800 lei/ha; arat teren - 700 lei/ha; dezinsectizat - 500 lei/ha; discuit - 390 lei/ha. Infiintarea plantatiei consuma alti 16.532 lei, cheltuiti pentru plantarea vitei de vie 18.200 butuci X 0,86 lei = 15652 lei si afanarea solului dupa plantare 220 lei/ha X 4 = 880 lei. Pentru instalarea sistemului de sustinere a vitei de vie pe o plantatie de patru hectare de teren este nevoie de peste 40.000 de lei, calculat la un cost mediu pe hectar de 10.534 lei, in aceasta suma fiind incluse lucrari de fixat mecanic stalpi fruntasi, fixat mecanic stalpi mijloc si ancore si intalat sarma. Productia fizica proiectata, potrivit unor studii publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii, este de 10.000 de kg la hectar, in cazul strugurilor de masa si de 8.000 de kg/ha pentru strugurii de vin in functie de soi si densitatea plantarii productia poate varia de la 5.000 kg/ha la 20.000 kg/ha. Un kg de struguri de vin, dupa fermentare se transforma in circa 0,7 litri de vin. Avand in vedere pretul cu care poate fi valorificat un kg de struguri, respectiv un litru de vin, o plantatie de vita de vie de 4 ha poate aduce un venit anual de 160.000 240.000 RON 10.000 kg struguri x 6 lei/kg = 60.000 de lei/ha, respectiv 8.000 de sticle de vin de 750 ml x 20 RON = 160.000 RON.