Chiar aşa! Cine face jocurile pe piaţa maşinilor, utilajelor şi echipamentelor agricole din România? Desigur, separat, am auzit fiecare de câte o companie sau alta. Însă, date sintetizate sunt extrem de puţine. De aceea, cu atât mai mult ne-am bucurat când am intrat în posesia raportului „Romania Agricultural Machinery Market”, întocmit de compania americană de cercetare de piaţă FRD Center Market Entry Services. Din păcate, sinteza americanilor se opreşte la nivelul anului 2016, nici ei neavând mai multe informaţii. Dar chiar şi aşa, ne putem face o imagine destul de precisă a pieţei analizate aici, cu atât mai mult cu cât realităţile din domeniu, de acum trei ani, nu s-au schimbat aproape cu nimic, până în prezent, în privinţa maşinilor, utilajelor şi echipamentelor agricole.

România, tablou general

România este cea mai dinamică piață mare din Europa, o democrație puternică, un membru NATO și UE. După o creștere a PIB-ului de 4,8% în 2016, în primul trimestru al anului 2017, România a înregistrat cea mai mare rată de creștere a PIB-ului din UE: 5,6%. Cu media șomajului de 5,5%, puterea de cumpărare a populației românești a crescut cu 12% în 2016, iar consumul cu 9%.

Pe lângă creșterea consumului local și creșterea puterii de cumpărare, avantajul strategic al României este poziția sa ca poartă de intrare către Uniunea Europeană și pentru mărfurile din Rusia, Turcia, Ucraina sau Kazahstan, care nu fac parte din UE. La rândul ei, România prezintă interes pentru investitorii străini sau producătorii care doresc să achiziționeze un jucător local și să înființeze operațiuni în această țară, accesând astfel piața de 510 milioane de persoane a Uniunii Europene și piețele relevante din Europa de Est.

România agricolă

România are un teritoriu de 23,8 milioane de hectare, din care suprafața agricolă este de aproximativ 14,7 milioane de hectare. Țara are aproximativ 3,6 milioane de exploatații agricole, reprezentând 30% din numărul total de ferme din UE. Suprafața medie a unei exploatații agricole în România este de 3,6 hectare. Aproape 75% din fermele din România au mai puțin de 2 hectare, iar procentul fermelor cu mai puțin de 10 hectare este de 98%. Fermele cu peste 100 de hectare reprezintă doar 0,5% din totalul fermelor din România. Conform ultimelor date, din suprafața agricolă din România, 64,3% sunt terenuri arabile, 22,4% pășuni, 10,5% fânețe și 2,8% podgorii și livezi.

Producția de grâu și secară în România a totalizat 8.457 milioane tone în 2016, în creștere cu 6% față de 2015. Mai mult, producția internă de orz a înregistrat 1.268 milioane tone în 2016, în creștere cu 18% față de anul precedent. Producția de boabe de porumb a înregistrat 10,746 milioane de tone în România în 2016, în creștere cu 19% față de 2015. În 2016, România s-a clasat pe locul 5 în UE atât pentru zona cultivată de grâu, cât și pentru producția de grâu. Mai mult, în 2016, România s-a clasat pe locul 1 în UE în ceea ce privește suprafața cultivată cu porumb și pe locul 2 în UE în ceea ce privește producția de porumb. Contribuția agriculturii, silviculturii și pescuitului la valoarea nominală a PIB în România a fost de 3,9% în 2016. Populația ocupată în sectoarele agricultură, silvicultură și pescuit reprezintă aproximativ 30% din totalul ocupării forței de muncă în România.

Doi ani mai târziu, situaţia era şi mai bună. Cu o producţie de peste 31 de milioane de tone, Potrivit Eurostat, România s-a situat anul în anul 2018 pe locul trei, în ceea ce priveşte cantitatea recoltată de cereale, dupa Franţa şi Germania. România s-a situat pe primul loc la cantitatea de porumb recoltată, precum şi la cea de floarea-soarelui, iar la producţia de grâu s-a situat pe locul patru. Astfel, România a avut o producţie de 10 milioane de tone de grâu, în creştere cu 1,3% faţă de anul precedent, datorată vremii favorabile. Astfel, România a urcat şi o poziţie în clasamentul UE, de pe locul 5 pe locul 4.

România-Sistema de maşini

Cu toate acestea, din punct de vedere al dotării cu maşini, utilaje şi echipamente agricole, situaţia României este încă precară. Conform datelor existente, la sfârșitul anului 2015, flota de mașini agricole din România includea:

• 199.284 tractoare agricole

• 159.334 pluguri pentru tractoare

• 30.355 cultivatoare mecanice • 77.560 scroafe mecanice

• 5.607 pulverizatoare mecanice și uscători

• 27.485 combine autopropulsate pentru recoltarea cerealelor

• 891 combine autopropulsate pentru recoltarea nutrețurilor

• 5.403 combine și recoltoare de cartofi

• 11.966 prese de ambalare paie și fân

• 1.254 maşini pentru recoltarea nutrețurilor.

Principalii poducători de utilaje agricole

Începând cu 1990, producția de mașini agricole mari din România a scăzut semnificativ, principalii factori fiind fragmentarea terenurilor arabile și lipsa fondurilor. Devenind membru al UE în 2007, România a primit fonduri pentru a fi accesate de fermierii care au început să revitalizeze agricultura. Dar, în absența unor producători locali puternici, fermierii preferă să achiziționeze utilaje agricole importate. Potrivit cercetărilor FRD Center, unii dintre principalii producători locali de mașini agricole cu proprietate românească sunt IRUM, Mecanica Ceahlau și MAT Craiova.

IRUM: Înființată în 1953, IRUM produce echipamente agricole și forestiere. Deţine o fabrică cu suprafața de 175.000 mp în Reghin, județul Mureș. Compania are capacitatea anuală de producție de 250 de tractoare forestiere, 500 de tractoare agricole și 1.200 de tone de piese turnate. IRUM a înregistrat o cifră de afaceri netă de 16 milioane de euro în 2016, în creștere cu 5%, față de 2015. Compania are peste 400 de angajați.

Mecanica Ceahlău: Înființată în 1921, Mecanica Ceahlău produce diverse tipuri de echipamente agricole: mașini de prelucrare a solului, mașini de însămânțat, mașini de recoltat etc. Compania vizează să investească 1 milion de euro (în 2017 n.n.), în modernizarea activităților sale de producție. Mecanica Ceahlau a atins o cifră de afaceri netă de 8,3 milioane de euro în 2016, în creștere cu 24% față de 2015. Compania are peste 200 de angajați, fiind listată la Bursa de Valori București.

MAT Craiova: Compania are o tradiție de peste 135 de ani şi produce tractoare, pluguri, grape, semănători etc. În fabrica sa din Craiova, județul Dolj, MAT Craiova a înregistrat o cifră de afaceri netă de 1,3 milioane de euro în 2016. Compania are aproximativ 70 de angajați. Este listată la Bursa de Valori București.

Maschio Gaspardo România: Principalul producător local de utilaje agricole cu proprietar străin este Maschio Gaspardo România. Firma face parte din grupul italian Maschio Gaspardo. Compania și-a deschis fabrica în Chișinău Cris, județul Arad, în 2003. Maschio Gaspardo România a înregistrat o cifră de afaceri netă de 36,3 milioane de euro, în 2016, în creștere cu 45%, față de 2015. Compania are aproximativ 300 de angajați.

Principalii importatori-distribuitori și dealeri

Piața echipamentelor agricole din România a înregistrat o tendință în creștere în ultimii ani, în principal pe baza importurilor. România importă utilaje agricole noi și second-hand din Germania, Italia, SUA, Austria, Franța, Ungaria, Bulgaria, Turcia, China etc. Micii fermieri din România (2,8 milioane de ferme mici cu mai puțin de 2 hectare), preferă de obicei să achiziționeze echipamente și utilaje agricole second-hand.

Principalii importatori de echipamente agricole din România oferă, de obicei, servicii integrate clienților lor: vânzarea de mașini agricole, vânzarea de piese de schimb, servicii, consultanță și facilități financiare. Printre principalii importatori și distribuitori de mașini agricole din România sunt: ​​IPSO, Mewi Import Export Agrar Industrietechnik, NHR Agropartners și General Leasing. Aceste firme au rețele de distribuție care acoperă întreaga țară.

Piața românească de utilaje agricole este dominată de mărci importate, precum: New Holland, Steyr, John Deere, Valtra, Fendt, Kuhn, Claas, Massey Ferguson, Case, Horsch, Hardi, Geringhoff, JCB, Pottinger, Hydrac, Vatra, Lemken, Knoche, Rauch, Fella, Krone etc.

Puncte forte și oportunități

Sectorul agricol românesc are un potențial semnificativ de creștere care este încă insuficient exploatat, restructurarea agriculturii și revitalizarea economiei rurale reprezentând chei importante pentru viitoarea dezvoltare economică a țării. Principala oportunitate pe piața românească a utilajelor agricole este faptul că piața trebuie modernizată, deoarece nivelul de mecanizare și tehnologie existent este foarte scăzut, iar flota agricolă este insuficientă.

Piața de echipamente agricole din România a înregistrat investiții în ultimii ani, unii dintre principalii factori contribuitori fiind fondurile disponibile ale UE, creditele speciale pentru agricultură sau utilizarea pe scară mai largă a echipamentelor second-hand.

Tendința actuală în agricultura românească este pozitivă, atât în ​​ceea ce privește producția, cât și productivitatea, în ceea ce privește numărul de companii implicate în sector. Vremea favorabilă, creșterea investițiilor în agricultură, revigorarea consumului, evoluția prețurilor și dezvoltarea relațiilor de afaceri la nivel regional, ar putea face ca agricultura românească să înregistreze cele mai bune rezultate la finalul acestui deceniu şi mai departe.

Surse de finanţare

Pentru a achiziționa utilaje agricole, fermierii colaborează cu bănci și instituții financiare nebancare. În scopul de a facilita accesul fermierilor la creditele agricole, Agenția Română de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a semnat convenții cu instituții financiar-bancare și nebancare. Mai mult, principalii producători și importatori-distribuitori de echipamente agricole oferă soluții financiare pentru clienții lor, prin credite. În ciuda tuturor acestor aspecte, creditele bancare pentru fermele românești rămân la un nivel scăzut de 110 de euro/hectar, față de 1.700 - 2.000 de euro/hectar, în Uniunea Europeană.

Provocările principale ale pieței de mașini agricole din România sunt:

-​​structura internă a majorității fermelor locale (dimensiuni reduse și fragmentare ridicată),  

-numărul mare al fermelor de semi-subzistență,

-utilizarea insuficientă a fondurilor UE disponibile,

-ratele scăzute din fiecare an ale productivității muncii în agricultură,

-infrastructura deficitară,

-accesul inadecvat al agricultorilor la informații.

O altă provocare a înlocuirii echipamentelor îmbătrânite este faptul că „Programul guvernamental de rambursare pentru reînnoirea parcului de tractoare și mașini agricole autopropulsate” nu a avut atât de mult succesul așteptat.