Încercând să facă față fenomenului de declanșare a focarului COVID-19, țările din UE iau în considerare tot mai mult măsuri protecționiste, promovând produsele agroalimentare naționale și descurajând produsele aduse din spațiul intracomunitar, informează Euractiv.

Reacții

Acest lucru a determinat Comisia Europeană să își exprime îngrijorarea cu privire la efectul pe care acesta l-ar avea asupra liberei circulații a bunurilor și serviciilor pe piața internă.

”Piața internă este cel mai puternic atu al nostru în asigurarea aprovizionărilor la nivelul UE”, a declarat pentru EURACTIV.com un purtător de cuvânt al Comisiei, adăugând că niciun stat membru nu are capacitatea de a răspunde tuturor nevoilor proprii pentru toate produsele.

Comisia ”abordează de urgență interdicțiile de comerț intra-UE și măsurile restrictive ale statelor membre” și ar putea recurge la proceduri de încălcare a dreptului împotriva statelor membre neconforme, a adăugat purtătorul de cuvânt.

”Suntem foarte vigilenți și monitorizăm îndeaproape orice rapoarte despre blocaje pe piața unică. Suntem în continuă legătură cu toate statele membre pentru a ne asigura că măsurile sunt în conformitate cu UE”.

O altă sursă a Comisiei a declarat pentru EURACTIV că trebuie ca guvernele locale să facă diferența între recomandări și măsuri de limitare a comerțului.

Acțiuni protecționiste

Reacția Comisiei Europene vine după ce mai multe guverne naționale au recurs, direct sau voalat, la acțiuni de protecționism agroalimentar.

De exemplu, Bulgaria a raportat recent că viceprim-ministrul Krasimir Karakachanov a propus interzicerea introducerea de produse alimentare străine și a cerut guvernului să înceteze importul, dar și comerțul intra-comunitar și vânzarea de fructe și legume autohtone până la epuizarea proviziilor locale.

La rândul ei, ministrul bulgar al Agriculturii, Desislava Taneva, a spus că dorește să impună reguli administrative care să oblige supermarketurile să rezerve o jumătate din magazinul lor exclusiv pentru produse alimentare interne. Ambele mișcări s-ar putea confunda cu normele UE privind concurența și libera circulație a mărfurilor.

La Praga, Ministrul ceh al agriculturii, Miroslav Toman, a solicitat consumatorilor să acorde preferință produselor alimentare din Cehia, afirmând că ”fiecare dintre noi îi poate ajuta cu vânzările, de aceea vreau să chem toată lumea să prefere produsele alimentare cehe, în timp ce cumpără în magazine, pentru a sprijini fermierul local inclusiv prin cumpărarea directă de la ferma sa”.

La Berlin, mntr-un interviu, deși ministrul german al agriculturii, Julia Klöckner, a vorbit împotriva a ceea ce ea a numit ”naționalism de consum”, ea a mai spus că este ”bine să punem mai mult accent pe fructele și legumele de sezon, fără a solicita imediat naționalismul de consum”.

Între timp, în Austria, guvernul a pledat și pentru o mai mare vânzare și consum de produse alimentare austriece.

Iar la Atena, purtătorul de cuvânt al Ministerului elen al Sănătății și Epidemiei a sugerat, de asemenea, că cetățenii să adopte așa-zisa ”dietă grecească”, drept un răspuns mai sănătos la focarul COVID-19, iar unele camere de comerț locale au făcut campanie pentru creșterea consumului de produse locale în timpul crizei.

În sfârșit, în discursul său care anunța răspunsul guvernului francez la focarul de coronavirus, președintele Emmanuel Macron a spus că, după ce va trece criza, ”Franța trebuie să își reconstruiască independența agricolă”.