În 2026, condiționalitatea din Politica Agricolă Comună trebuie tratată ca un factor economic care poate reduce direct fluxul de numerar din plăți. Cadrul legal este stabilit prin Regulamentul (UE) 2021/2115, iar standardele de bază includ protecția solului prin acoperire minimă (GAEC 6), rotația culturilor pe teren arabil (GAEC 7) și menținerea zonelor neproductive și a elementelor de peisaj (GAEC 8).

Neconformarea se traduce în reduceri ale sprijinului financiar, afectând capitalul de lucru al fermelor exact în perioadele cu consum maxim de inputuri. Datele Eurostat arată că, în trimestrul al doilea din 2025, prețurile produselor agricole au crescut cu 5,6% față de anul precedent, în timp ce inputurile agricole au înregistrat o creștere de doar 0,4%. Diferența dintre output și input nu elimină riscul de sancțiune, ci îl transferă direct în marjă și cash-flow.

Aplicarea GAEC 6–8 generează costuri directe și indirecte: pierderea producției pe suprafețele neproductive, reorganizarea asolamentului și costuri administrative suplimentare. În lipsa unei corelări stricte între planul tehnologic și cerințele GAEC, neconcordanțele dintre declarațiile depuse și situația reală din teren rămân principala sursă de penalizare.

Pentru 2026, gestionarea condiționalității devine un exercițiu economic. Fermele care bugetează corect costul de conformare și îl integrează în decizia tehnologică vor avea un avantaj competitiv într-un cadru tot mai restrictiv.

(Foto: Freepik)