233
Sectorul vitivinicol european trece printr-o perioadă deosebit de dificilă, se arată într-un comunicat transmis de COPA-COGECA redacției infoFERMA. Așa cum este adesea cazul în agricultură, nu există o cauză unică, ci mai degrabă o combinație de factori.
Consumul general este în scădere
Consumul general în Europa este în scădere, preferințele consumatorilor se schimbă rapid, iar cultivarea viței de vie devine din ce în ce mai complexă din cauza schimbărilor climatice.
În același timp, instrumentele agronomice disponibile viticultorilor sunt adesea inadecvate, mai ales dacă sunt agravate de incertitudinile comerciale și de reglementare. În ciuda acestor provocări, sectorul rămâne lider în exporturile agricole, generând 130 de miliarde EUR pe an (0,8% din PIB-ul european) și angajând 2,9 milioane de oameni, menținând multe teritorii renumite din UE vibrante.
Situația din sector necesită acțiuni la toate nivelurile: local, național și european. În rolul meu de președinte al Grupului de lucru Copa și Cogeca Vin, aș dori să concentrez acest articol de aviz asupra răspunsurilor la nivelul UE. Pentru viticultori, răspunsul european depinde în prezent de crearea recentă de către Comisie a „Grupului la nivel înalt pentru viitorul sectorului vitivinicol al UE”, care a avut prima reuniune la 11 septembrie.
Un răspuns de urgență
Ca răspuns de urgență la criza care afectează multe regiuni viticole, discuțiile s-au concentrat pe posibilitatea defrișării podgoriilor. Consider că dezrădăcinarea este o măsură extremă, temporară, care poate fi utilă în contexte locale specifice. Cu toate acestea, stabilitatea și creșterea pe termen lung ar trebui atinse prin mecanisme concepute pentru a gestiona schimbările pieței pe care le experimentăm în prezent.
În acest context, aș fi mai degrabă în favoarea unui mecanism „temporar” de eradicare decât a unei soluții permanente. Știu prea bine că nimănui nu-i place să eradice ani de muncă, mai degrabă, a acorda timpul necesar pentru a se recupera dintr-un moment dificil are mai mult sens.
O măsură de care ar beneficia în mare măsură viticultorii este o ajustare a sistemului de autorizare a replantării. Extinderea valabilității autorizațiilor de replantare de la 3 la 8 ani ar permite o perioadă mai lungă de odihnă a solului (ceea ce ar îmbunătăți beneficiile ecologice ale podgoriei) și ar oferi viticultorilor timpul de care au nevoie pentru a evalua schimbările pieței și a replanta soiurile potrivite la momentul potrivit.
Trebuie să considerăm că aceste autorizații sunt deja în portofoliul producătorului și, prin urmare, nu ar afecta numărul național.
Rămânând pe pârghiile pe termen lung ale acțiunii europene, există un domeniu de acțiune care a fost până acum un adevărat „succes european” și care, în opinia mea, ar trebui menționat mai des: promovarea și politica IG.
Astăzi avem peste 1600 de denumiri de vin protejate la nivel european. În trecut, politicile promoționale ale UE au jucat un rol crucial în a ne ajuta să ne instalăm pe noi piețe și mai este mult de făcut în acest domeniu. De exemplu, cooperativa vitivinicolă pe care o prezid exportă 85% din producție.
Vinul servește drept poartă pentru produsele europene pe multe piețe internaționale, iar UE trebuie să sprijine în continuare aceste programe promoționale. În mod similar, extinderea campaniilor reale de promovare către piața internă ar putea susține și dinamismul sectorului.
În ceea ce privește adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, sectorul a făcut deja progrese semnificative în reducerea impactului de-a lungul anilor. Cu toate acestea, trebuie ca UE să răspundă mai rapid și să simplifice punerea în aplicare a mecanismelor de criză (de exemplu, distilarea și depozitarea privată) la nivel național, pentru a răspunde mai bine situațiilor de criză.
O mai mare flexibilitate
O mai mare flexibilitate în gestionarea bugetului sectorial național, în special prin permiterea ca fondurile necheltuite să fie reportate la bugetul anului următor, ar oferi sectorului o mai mare stabilitate și securitate în planificare.
De asemenea, trebuie să ne concentrăm pe restabilirea competitivității sectorului. De la publicarea Raportului Draghi, a existat o conștientizare tot mai mare, în special în sectorul industrial, dar și agricultura are loc considerabil de îmbunătățire.
Vinul este un sector inovator, dar pentru ca inovația să prospere, trebuie să ne recâștigăm marjele. Creșterea ratelor dobânzilor și inflația reprezintă provocări fundamentale pentru operatori, iar abordarea acestor obstacole va fi esențială pentru găsirea de noi oportunități de piață.
În cele din urmă, sectorul nostru poate conta pe o rețea dinamică. Vinariile noastre cooperative sunt un instrument valoros pentru consolidarea rolului producătorilor în lanțul valoric, iar acest lucru nu trebuie trecut cu vederea de factorii de decizie din UE.
În timpul campaniei electorale europene, agricultura a fost în centrul multor dezbateri, dar rolul cooperativei ca instrument cheie a lipsit adesea din dialogurile purtate. Acest decalaj a fost observat de atunci și sper că se va concentra mai mult pe dezvoltarea potențialului lor.
Pentru cooperative, se propune să se ia în considerare cifra de afaceri totală a acestora în raport cu numărul de membri (de exemplu, pentru măsuri de investiții) atunci când se calculează sprijinul public.
Cu alte cuvinte , cooperativele ar trebui clasificate drept IMM-uri, deoarece acestea cuprind adesea sute, dacă nu mii, de micro și mici producători. Nu are sens să penalizezi micii producători din cauza modelului de afaceri din care fac parte.
Acestea sunt doar câteva dintre propunerile concrete pe care eu, împreună cu colegii mei din Grupul de lucru pentru vinuri Copa-Cogeca, intenționăm să le prezint Comisiei Europene la începutul acestei legislaturi și pe care le-am prezentat deja la prima ședință a Parlamentului.
Sperăm că, în mijlocul tuturor discuțiilor despre vin de la Bruxelles, propunerile noastre vor fi ascultate, deoarece situația actuală de la fața locului necesită urgent acțiuni decisive. (Foto: Freepik)