263
Încă o dată în acest an, fermierii europeni se confruntă cu o recoltă foarte slabă. Recoltele din 2022 și 2023 au fost deja printre cele mai proaste dintr-un deceniu, cu producția de cereale la minime istorice, se arată într-un comunicat COPA-COGECA, transmis redacției infoFERMA.
Din păcate, 2024 se conturează a fi și mai rău, cu producția așteptată cu cel puțin 9% sub media pe 10 ani. Realitatea este că începând cu anul 2000, recoltele de cereale și semințe oleaginoase din UE au stagnat.
Când producția de semințe oleaginoase a crescut, aceasta s-a datorat în principal unei expansiuni a suprafeței, mai degrabă decât a îmbunătățirii randamentului. Când recesiunile ciclice devin recurente, indică probleme structurale subiacente care nu mai pot fi ignorate.
Stagnarea randamentelor și chiar scăderea producției pot fi atribuite unei varietăți de factori interconectați, schimbările climatice fiind, fără îndoială, un factor central.
De-a lungul anilor, evenimentele meteorologice extreme au devenit mai frecvente, ducând la pierderi grave – fie din cauza secetei, cum ar fi în Spania în 2023, unde s-a pierdut peste 40% din producție, fie din cauza precipitațiilor excesive și a inundațiilor, așa cum s-a observat cu Boris. furtună.
Schimbarea tiparelor meteorologice a afectat și presiunea dăunătorilor și a bolilor. Asistăm acum la apariția unor noi dăunători adaptați condițiilor mai calde, precum și la o creștere a prevalenței celor existente. În mod similar, excesul de apă în unele regiuni a dus la focare de boli la niveluri nemaivăzute până acum.
Între timp, gama de instrumente disponibile fermierilor pentru combaterea acestor dăunători și boli se micșorează continuu. Deși în 2001 existau aproximativ 900 de substanțe active disponibile în UE, astăzi există mai puțin de 470.
Realitatea este că alternative, cum ar fi metodele de biocontrol, sunt puse la dispoziție într-un ritm inacceptabil de lent. În medie, fermierii din UE pierd în jur de 16 substanțe active convenționale în fiecare an, în timp ce câștigă doar aproximativ 6 alternative noi – dintre care majoritatea nu sunt potrivite pentru utilizare în câmp deschis și nu se compară în prezent în ceea ce privește eficacitatea.
Când vine vorba de combaterea secetei, se pune accent pe dezvoltarea de noi soiuri de culturi adaptate condițiilor meteorologice extreme. Dar chiar și în acest domeniu, progresul a stagnat. Fără instrumente noi, cum ar fi tehnicile noi de reproducere (NBT), care nu sunt încă autorizate în UE, va fi dificil să avanseze suficient de rapid pentru a permite statelor membre cele mai afectate să continue producția. În acest context, este regretabil că raportul Draghi a trecut peste acest aspect crucial al competitivității noastre.
Un alt factor semnificativ care afectează producția de cereale și semințe oleaginoase din UE este presiunea în creștere a buruienilor observată în ultimii ani. Deși încă ne lipsesc date complete cu privire la amploarea acestei creșteri, este clar că fermierilor le este din ce în ce mai dificil să controleze buruienile.
Ca și în cazul dăunătorilor și bolilor, bunele practici agricole pot reduce semnificativ presiunea buruienilor, dar numai atunci când sunt utilizate împreună cu produse fitosanitare de orice natură (convenționale, biologice...).
Problema, încă o dată, este că sunt din ce în ce mai puține substanțe disponibile, ceea ce duce la creșterea rezistenței. Trebuie amintit că eșecul de a controla buruienile va duce inevitabil la o creștere a riscurilor pentru sănătate, cum ar fi ergotul, care este un producător de alcaloizi.
Pierderea productivității și a calității înseamnă pierderea de facto a profiturilor din vânzări, precum și o securitate mai scăzută a aprovizionării din producția europeană în domeniile alimentelor, hranei pentru animale și materii prime pentru biocombustibili.
Din păcate, pe lângă această pierdere de productivitate, fermierii s-au confruntat și cu o dublă sancțiune în ultimii trei ani. În primul rând, de la COVID-19, costurile de producție au crescut dramatic, în special cele legate de îngrășăminte.
Această problemă a fost agravată și mai mult de războiul din Ucraina, care a determinat creșterea vertiginoasă a prețurilor la îngrășăminte (Ureea, de exemplu, a crescut de la aproximativ 200 EUR înainte de război la 1.000 EUR la apogeu, iar acum se ridică la aproximativ 400 EUR). Îngrășămintele reprezintă 30% până la 50% din costurile de producție a cerealelor și a semințelor oleaginoase, în funcție de regiune.
A doua problemă provine din liberalizarea comerțului cu Ucraina pentru a sprijini efortul său de război, care a inundat piața UE cu cereale și semințe oleaginoase ucrainene la prețuri foarte mici. Importurile de cereale din Ucraina au crescut de la 9 milioane de tone pe an la peste 18 milioane de tone – echivalentul a aproximativ 7% din producția UE – în timp ce importurile de semințe oleaginoase au crescut de la 5,5 milioane de tone la 8 milioane de tone, reprezentând aproximativ 25% din producția UE.
În același timp, UE nu și-a redus importurile din alte țări terțe, în timp ce producția și consumul au rămas stabile. Acest lucru a condus la o ofertă excesivă pe piața UE, conducând prețurile la niveluri nesustenabil de scăzute.
Mai mult ca niciodată, este timpul ca UE să ia măsuri decisive pentru a restabili ambiția sectoarelor sale de cereale și semințe oleaginoase, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, dar este necesară o abordare echilibrată.
Revizuirea în curs a Acordului de Asociere cu Ucraina trebuie să includă garanții pentru limitarea importurilor și asigurarea unor condiții de concurență echitabile în ceea ce privește a standardelor de producție.
Trebuie creat un mediu competitiv pentru îngrășăminte, care să garanteze fermierilor din UE accesul la îngrășăminte la prețuri comparabile cu cele disponibile pentru omologii lor din întreaga lume. În cele din urmă, când vine vorba de a oferi fermierilor instrumentele necesare pentru a face față consecințelor schimbărilor climatice, UE trebuie să abordeze problema cu mult mai multă urgență.
Există multe căi potențiale de explorat, dar găsirea de soluții va necesita investiții semnificative, o abordare pragmatică bazată pe realitate și voință politică puternică.
Luni dimineață, în cadrul ședinței SCA, Președinția maghiară a trecut pe ordinea de zi sectoarele cerealelor și semințelor oleaginoase. Sperăm că statele membre vor profita de această ocazie pentru a examina realitatea situației cu care se confruntă aceste sectoare strategice din UE și pentru a începe lucrările necesare pentru a dezvolta soluții structurale la problemele structurale.
Fermierii din UE au încredere în viitor și sunt dispuși să depună eforturi pentru a găsi soluții, dar nu o pot face singuri. Sprijinul și angajamentul instituțiilor UE sunt esențiale.
(Cedric Benoist, Chair of the Cereal Working Party of Copa-Cogeca Stephan Arens, Chair of the Oil Seed and Protein Crops Working Party of Copa-Cogeca) (Foto: Dreamstime)