Accesul la finanțare rămâne una dintre principalele constrângeri pentru dezvoltarea fermelor românești. Conform BNR și Eurostat, în perioada 2024–2025 costul creditării în agricultură a rămas ridicat, pe fondul dobânzilor mari și al percepției de risc asociate sectorului agricol.

În 2025, dobânzile la creditele pentru agricultură s-au situat frecvent peste 8–10%, în funcție de profilul fermei și de garanțiile oferite. Pentru multe exploatații, aceste niveluri erodează rapid marja de profit, mai ales în contextul unei volatilități ridicate a veniturilor. Datele INS arată că serviciul datoriei a devenit o componentă tot mai importantă a costurilor fixe.

Băncile evaluează fermele preponderent prin prisma fluxului de numerar și a stabilității veniturilor. Subvențiile sunt luate în calcul, dar nu pot substitui lipsa unei performanțe economice consistente. În practică, fermele cu istoric bun și diversificare au acces mai ușor la credit, în timp ce exploatațiile dependente de un singur flux de venit sunt percepute ca risc ridicat.

Pentru 2026, creditarea rămâne un instrument necesar, dar costisitor. Din perspectivă economică, decizia de a contracta credit trebuie corelată strict cu capacitatea reală de rambursare, nu cu speranța unor ani agricoli favorabili.

(Foto: Freepik)