Digitalizarea agriculturii nu se mai reduce la echipamente moderne, ci la integrarea datelor, conectivitate și analiză în timp real. Conform Comisiei Europene (2024), peste 80% dintre fermele din UE vor fi conectate la platforme digitale integrate până în 2030. România se află încă la început, cu o rată de digitalizare estimată la 18%, potrivit INS.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și PNS 2023–2027, sunt finanțate centre de date agricole și sisteme naționale de trasabilitate digitală, inclusiv pentru lapte și carne. În 2024, AFIR a aprobat proiecte pilot în cinci județe, vizând rețele de senzori și management digital al irigațiilor.

Digitalizarea nu se rezumă la tehnologie, ci la mentalitate. O fermă care utilizează date satelitare pentru monitorizarea solului și predicția randamentelor poate economisi până la 25% din costurile cu îngrășămintele, conform DG AGRI. Mai mult, sistemele integrate de evidență a producției cresc accesul la finanțări și certificări europene.

Pentru ca această transformare să aibă impact real, România are nevoie de o infrastructură digitală rurală stabilă, consiliere agricolă modernă și formare profesională continuă. În agricultură, datele sunt noul combustibil: cine știe să le folosească va conduce piața.

(Foto: Freepik )