293
În urma propunerilor Comisiei privind un acord ecologic și strategiile de la Farm to Fork, am auzit prea des, inclusiv de la vicepreședintele Timmermans, că orice impact negativ asupra veniturilor fermierilor poate fi compensat de politica agricolă comună, notează FarmEurope.
Cel mai recent exemplu concret al acestui argument se află în propunerea Comisiei de regulamente privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR). Comisia spune în mod explicit că costurile suplimentare de reglementare ar putea fi compensate de bugetul PAC. Ar putea fi menționată și finanțarea ambiției noului RePowerEU privind biometanul.
Există totuși două probleme cu această abordare „PAC plătește totul”. Primul este că, întrucât bugetul PAC este deja alocat, transferul de fonduri către noi forme de sprijin implică în mod necesar retragerea fondurilor din formele existente de sprijin.
O problemă mai puțin evidentă, dar și mai semnificativă, este că bugetul PAC se micșorează rapid. Vinovatul este inflația mare, care reduce valoarea reală a sprijinului.
Când a fost convenit noul buget PAC, scenariul era încă unul de inflație scăzută, rata maximă așteptată fiind ținta anuală de 2% a BCE. Sau astăzi asistăm la o inflație medie în UE aproape de 10%, iar BCE a fost obligată să-și majoreze semnificativ previziunile anticipate de inflație.
Pentru a înrăutăți situația, inflația într-un număr de țări este cu mult peste medie. Acele țări în care inflația este sub media UE se confruntă în continuare cu o inflație ridicată, cu mult peste vechea țintă de 2%.
Luând în considerare datele BCE și previziunile de inflație, care ar putea fi prea optimiste având în vedere recentele lor previziuni de inflație prea optimiste, valoarea reală a bugetului PAC se va micșora cu un total de 84,57 miliarde de euro în termeni reali în perioada 2021-27.
Pentru a o pune în perspectivă, valoarea reală agregată 2021-27 a bugetului PAC se va micșora cu 21,95% față de 2020, iar în ultimul an (2027) cu 34,12% față de 2020. Cu peste o treime mai puțin sprijin real în 2027.
Sprijinul direct primit de fermieri este afectat direct și puternic. Chiar și ajutoarele pentru investiții sunt afectate, deoarece sumele totale disponibile se micșorează odată cu inflația. Pilonul I va pierde 68,60 miliarde euro, iar pilonul II 15,97 miliarde euro.
În aceste circumstanțe, este urgentă găsirea unei noi căi politice pentru a livra acordul verde, bazată pe o strategie de creștere ecologică pentru sectorul agricol, trecând de la o strategie bazată pe reglementări care vizează reducerea instrumentelor de productivitate la o strategie de investiții adecvată, care încurajează abordările sistemice agronomice și inovația. , angajând fermierii pe o cale pozitivă atât pentru economie, cât și pentru climă.
Remediul pentru o finanțare a PAC care se topește ca zăpada în soare este reevaluarea bugetului PAC în termeni reali, adică ajustarea acestuia anual în funcție de nivelul inflației, pe lângă construirea unui fond adecvat de investiții al UE, orientat către sectoarele strategice care au nevoie de tranziție precum agricultura și energia, în loc să părăsească o abordare întâmplătoare bazată pe ajutorul de stat.