Plants culture

265

Efectele tehnicilor de pre-recoltare în controlul maturării boabelor de struguri

autor

infoFERMA.ro

distribuie

Din motive variate (condiții climatice în schimbare, eficiență fotosintetică mai mare a podgoriilor nou înființate, restricție de randament impusă de protocoalele de producție), există în prezent o tendință spre coacerea timpurie a viței de vie, combinată cu producția de fructe de padure caracterizate printr-un conținut ridicat de zahăr.

Această tendință intră în conflict cu cererea generală a pieței pentru vinuri (în special vinuri albe), cu nivel scăzut de alcool și caracterizate printr-un gust proaspăt, ușor de băut.

Pentru a determina cele mai bune condiții, un grup de cercetători itelieni au finalizat studiul cu titlul ”Effects of pre-harvest techniques in the control of berry ripening in grapevine cv. Sauvignon blanc”, realizat de cercetătorii Valentina Lucchetta, Benedetta Volta, Mattia Tononi, Damiano Zanotelli și Carlo Andreotti de la Universitatea Bozen, din Bolzano, Italia, studiu publicat anul trecut.

Cu această ocazie s-au testat două tehnici diferite aplicate copertinei (defolierea și utilizarea unui produs antitranspirant), cu scopul de a întârzia procesul de coacere și de a îmbunătăți calitatea boabelor cultivarului alb Sauvignon blanc.

Defolierea efectuată la vătămare a permis amânarea procesului de coacere cu aproximativ cinci zile, în comparație cu vițele de vie nedifoliate, fără a modifica raportul zahăr/acid al boabelor. Produsul antitranspirant a întârziat maturarea cu zece, până la 15 zile.

Coeficientul Brix a fost redus cu 1,5-2,5 grade, în cele două sezoane considerate, în timp ce efectul asupra acidității a fost contradictoriu, fiind nevoie de cercetări suplimentare, pentru o înțelegere completă a mecanismelor implicate în proces.

Modificarea cererii: vinuri slab alcoolizate

Cererea actuală a pieței mondiale a vinului este în general îndreptată spre vinuri caracterizate prin niveluri scăzute de alcool, prospețime și aromă distinctă. Vinurile cu conținut scăzut de alcool sunt mai adaptate diferitelor dorințe sociale și politice de reducere a consumului de alcool și sunt, de asemenea, mai în concordanță cu nivelul legal mai scăzut de alcool permis în corpul șoferului în majoritatea țărilor.

Această cerere de piață intră în mare parte în conflict cu o tendință generală către fructe de pădure care prezintă un conținut mai ridicat de zahăr ca urmare a schimbării condițiilor climatice (temperatură mai mare și concentrație de CO2 în atmosferă), eficienței fotosintetice mai mari a podgoriilor nou create și implementarea protocoalelor de producție vizând reducerea randamentului pe hectar.

În plus, debutul precoce al stadiilor fenologice ale viței de vie poate duce la creșterea biosintezei și a acumulării de metaboliți secundari (compuși aromatici și fenolici), în cea mai fierbinte parte a sezonului, cu efecte dăunătoare asupra calității finale a vinului (vinuri plate, caracterizate prin buchet modificat și fără aromă, cu aciditate mai mică).

Cu scopul de a contrasta atât debutul timpuriu al procesului de maturare, cât și acumularea unui nivel prea ridicat de zaharuri în boabele de viță de vie, au fost propuse diferite strategii de cultivare.

Soluții pe termen scurt

Pe lângă strategiile care implică modificări majore ale sectorului vitivinicol (redistribuirea geografică și topografică a podgoriilor, reconsiderarea sortimentului de genotipuri în cadrul disciplinelor protejate existente pentru denumirea de origine), există soluții pe termen scurt bazate pe abordări tehnice diferențiate,  pentru gestionarea copertinei de viță de vie care poate fi adoptată cu succes. Aceste tehnici pot fi clasificate în două grupe.

-Primul grup implică practici care au ca scop sporirea concurenței dintre organele viței de vie. Acestea sunt reprezentate de tehnici în care se impune o reducere calibrată a raportului dintre suprafața frunzelor și gruparea prin intermediul mai multor trunchiuri în diferite stadii fenologice sau prin tragerea frunzelor calibrate aproape de zona podgoriei.

-Al doilea grup se concentrează pe promovarea unei limitări temporare a intrărilor de mediu, pentru fotosinteză. Acest lucru poate fi implementat prin mai multe mijloace, cum ar fi utilizarea plasei de umbrire (scăderea radiației fotosintetic active) sau prin aplicarea unui antitranspirant pe baldachin (scăderea ratelor de schimb de gaze), cu scopul final de a încetini și de a reduce acumularea de zaharuri in fructe de padure.

Efectele dăunătoare ale condițiilor climatice prea calde, asupra componentelor primare (zaharuri) și secundare (compuși aromatici și fenolici), de calitate a boabelor, sunt deosebit de puternice pe soiurile de viță de vie albă.

În ciuda acestor dovezi, majoritatea studiilor care se ocupă de abordări de gestionare diferențială a copertinei pentru amânarea maturării strugurilor au fost efectuate pe soiurile roșii (Sangiovese, Aglianico, Sagrantino etc.) și în regiunile viticole situate în centrul Italiei.

Prin urmare, există necesitatea testării acestor tehnici și pe soiurile de viță de vie albă cultivate în regiunile de munte din nord, care sunt în prezent afectate în cea mai mare parte de schimbările climatice.

Pentru a face acest lucru, investigăm, în timpul a două sezoane de creștere distincte, eficacitatea diferitelor tehnici de gestionare a copertinei (aplicații de defoliere și antitranspirante) pentru a întârzia procesul de maturare a viței de vie Sauvignon blanc cultivate în Alto Adige, un important district de producție de vin din nord-estul Italiei. .

Importanța condițiilor meteorologice

Diferențele în condițiile climatice din anii 2015 și 2017 au fost în general limitate atunci când temperatura medie și gradul de creștere zile (GDD), au fost comparate. Doar luna iulie a fost semnificativ mai caldă în 2015, decât în ​​2017.

În mod diferit, cei doi ani considerați s-au remarcat în mod clar prin distribuția și consistența ploilor. Anul 2017 a fost un an relativ umed, cu precipitații cumulative în timpul sezonului vegetativ, care au fost cu peste 30% mai mari decât în ​​2015. Precipitațiile au fost deosebit de abundente la începutul sezonului, în timpul fructelor și în mijlocul verii (iunie-iulie) înainte de adâncire.

Aceste condiții meteorologice au avut un efect asupra randamentului producției de viță de vie. Independent de aplicațiile de tratament, randamentul mediu pe viță de vie a fost semnificativ mai mare în 2017 decât în ​​2015.

Acest rezultat a fost determinat de numărul mai mare de fructe de padure pe grup și, în consecință, de greutatea medie mai mare a grămezii măsurată în 2017 comparativ cu 2015.

Precipitațiile din anul 2017 ar fi putut crește disponibilitatea apei pentru viță de vie în timpul fazei de înflorire, influențând astfel pozitiv fructele dezvoltarea setului și a boabelor în primele etape, cu un rezultat general al unui randament final mai mare pe viță de vie.

Tratamentul nu a avut niciun efect semnificativ asupra componentelor de producție ale viței de vie, randamentul final pe viță de vie fiind de aproximativ 2-2,3 Kg.

Efectul aplicării tratamentului antitranspirație

Antitranspirantul Vapor Gard a redus semnificativ rata fotosintetică a frunzelor după aplicarea la verison în 2015. Acest efect inhibitor a dispărut la aproximativ două săptămâni după pulverizare, când frunzele tratate și netratate au prezentat rate fotosintetice similare în jur de 15-18 µmol CO2 m-2 s -1.

Vapor Gard a redus în mod semnificativ fotosinteza frunzelor după prima aplicare la închiderea ciorchinilor, dar a fost ineficientă cu cea de-a doua aplicare la verison (anul 2017, Fig. 3, mai jos). O inhibiție tranzitorie a ritmului fotosintetic al frunzelor de către Vapor Gard a fost descrisă și pe soiurile de struguri roșii Sangiovese și Barbera.

Persistența efectului tratamentului este, desigur, foarte dependentă de condițiile meteorologice și, în mod specific, de momentul precipitațiilor după aplicarea produsului.

Rezultatele parțial neconcordante obținute în al doilea an al experimentului, în ciuda faptului că antitranspirantul a fost aplicat de două ori în timpul sezonului vegetativ, ar putea fi atribuite sezonului deosebit de ploios care a caracterizat vara anului 2017, în special în luna iulie.

Cu alte cuvinte, ploile scurte după aplicarea tratamentului ar fi putut spăla produsul, limitând astfel persistența acestuia pe baldachin și eficacitatea generală.

Dinamica și compoziția de coacere a boabelor

Curbele de coacere pentru SSC au arătat că aplicațiile antitranspirante au fost eficiente în întârzierea acumulării zahărului în ambii ani. În momentul recoltării, când boabele de control au atins 22 Brix, boabele tratate antitranspirant au prezentat valori semnificativ mai mici (-1,5 și -2,4 Brix în 2015 și, respectiv, 2017).

Tratamentul de defoliere a redus semnificativ SSC în timpul sezonului 2015, în timp ce a fost ineficient în 2017. TA a avut ca rezultat mai multe fructe tratate cu antitranspirant la recoltarea 2015, în timp ce a fost mai mică (în comparație cu martorul) în ultima eșantionare din anul 2017.

Viile defoliate au prezentat valori TA care nu diferă de cele controlate în 2015, în timp ce acestea au fost mai mici în 2017. Studiile anterioare efectuate pe soiuri de struguri roșii (Sangiovese, Ciliegiolo, Barbera, Aglianico), în diferite medii de cultivare, au raportat un efect similar al pre și post-veraison spray-uri cu antitranspirant asupra acumulării zahărului în boabe.

Prin urmare, constatările au confirmat, pentru prima dată, eficacitatea compușilor antitranspiranți pentru controlul acumulării zahărului într-un soi alb de maturare timpurie, cum ar fi Sauvignon blanc.

În ceea ce privește efectul aplicațiilor antitranspirante asupra acidității strugurilor, rezultatele au fost dependente de momentul aplicării. Tratamentul timpuriu (pre-veraison), urmat de o a doua aplicare, au scăzut aciditatea finală titrabilă a boabelor.

În schimb, atunci când antitranspirantul a fost aplicat o dată la verison (anul 2015), TA finală a fost crescută în boabele tratate. Aciditatea scăzută a boabelor la soiurile albe cu maturare timpurie care cresc în zone calde este adesea problematică pentru producția de vinuri de calitate.

Concluzii

Atât tratamentul de defoliere, cât și aplicația antitranspirantă au fost găsite capabile să controleze dinamica de coacere a boabelor de viță de vie. Când s-a stabilit o valoare prag de 22 Brix pentru recoltă, fructele tratate cu Pinolene au atins această valoare cu aproximativ 10 și 15 zile de întârziere în 2015 și respectiv 2017.

Prin urmare, acest rezultat ar permite amânarea recoltei până la jumătatea lunii septembrie, un sezon considerat mai potrivit pentru obținerea vinurilor albe de înaltă calitate.

În ceea ce privește tratamentul de defoliere, întârzierea procesului de coacere a boabelor ar putea fi estimată la aproximativ cinci zile în ambii ani. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine cum să optimizăm numărul și frecvența aplicațiilor antitranspirante, în special în legătură cu diferențele condiții meteorologice feroce și regimuri de precipitații.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2