Sectorul porcinelor din România trăiește în 2025 o tensiune greu de ignorat: cifrele oficiale arată creștere, dar fermierii din teren vorbesc despre o criză structurală. Numărul total de porcine a crescut cu 2,8% în 2024 față de 2023, iar efectivul matcă — scroafele de prăsilă — a înregistrat un salt de 14,8%. Totuși, aceste progrese vin după ani de contracție severă cauzată de pesta porcină africană.

Boala, prezentă în România din iulie 2017, a lăsat urme adânci. Dacă în noiembrie 2021 existau peste 1.600 de focare active, dintre care mai mult de 80 în ferme comerciale, până în martie 2026 situația s-a ameliorat considerabil — nicio fermă comercială nu mai era afectată, focarele reziduale concentrându-se în gospodăriile populației și la mistreți. Această evoluție pozitivă a fost posibilă prin investiții masive în biosecuritate și o mai bună colaborare între fermieri și autorități veterinare.

Presiunile economice, însă, nu au dispărut. Comercializarea porcilor de către persoane neautorizate a crescut semnificativ în 2025, ajungând la o estimare de 604.000 de capete, cu 330.000 mai mult decât în 2024, afectând direct piața fermelor autorizate. La aceasta se adaugă importurile masive și absența unui preț de referință național, care pun fermele românești într-o poziție de concurență inegală. Fermele mari, care asigură aproximativ 70% din producția totală, au reușit să rămână competitive prin investiții în automatizare și genetică performantă, în timp ce exploatațiile mici și mijlocii se confruntă cu dificultăți în respectarea standardelor impuse de ANSVSA.

Lecția ultimilor ani este clară: biosecuritatea nu este un cost opțional, ci condiția de bază a supraviețuirii în sectorul porcinelor. Fermele care au înțeles acest lucru timpuriu sunt astăzi cele mai reziliente.

(Foto: Freepik)