Agricultura românească se confruntă cu un deficit structural de forță de muncă, fenomen confirmat de statisticile INS și de analizele europene. Conform datelor INS (2024), populația ocupată în agricultură a scăzut constant în ultimul deceniu, pe fondul migrației și al îmbătrânirii forței de muncă. Structura pe vârste indică un profil îngrijorător: segmentul peste 55 de ani reprezintă cea mai mare pondere, în timp ce tinerii sunt semnificativ subreprezentați.

Eurostat – Farm Structure Survey arată că România este una dintre țările UE cu cea mai redusă pondere a fermierilor sub 40 de ani. În paralel, salariile mai competitive din alte sectoare și migrația sezonieră pun presiune suplimentară pe fermele zootehnice și vegetale, unde activitățile necesită personal constant.

În acest context, soluția către care se îndreaptă întreaga Uniune este automatizarea. DG AGRI arată în raportul său din 2024 privind tehnologiile smart că fermele care adoptă sisteme automate de muls, hrănire sau monitorizare reduc necesarul de muncă manuală cu 10–20%, în funcție de sector. România sprijină această direcție prin intervențiile din PNS 2023–2027, unde AFIR finanțează echipamente de modernizare, digitalizare și management al efectivelor.

Criza de forță de muncă nu este doar conjuncturală. Datele oficiale indică o transformare structurală a agriculturii, iar fermele care investesc în tehnologie și pregătire profesională au cele mai mari șanse de a rămâne competitive în 2025–2030.

(Foto: Freepik)