Deficitul de forță de muncă reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru fermele românești, influențând direct productivitatea și costurile operaționale. Conform Eurostat (Labour Force Survey 2024), numărul lucrătorilor agricoli din UE este în continuă scădere, fenomen accentuat în statele estice, inclusiv România. Datele INS (2024) arată că sectorul agricol românesc a pierdut peste 150.000 de lucrători în ultimul deceniu, migrația și îmbătrânirea populației rurale fiind principalii factori.

Acest context pune presiune în special asupra fermelor mijlocii și mari, care întâmpină dificultăți în găsirea personalului calificat, mai ales pentru activități precum mulsul, întreținerea adăposturilor, operarea utilajelor sau managementul efectivelor zootehnice. În lipsa unui colectiv stabil, costurile cresc, iar ritmul producției devine dificil de menținut.

Evaluările DG AGRI indică faptul că fermele europene care au adoptat soluții de automatizare – sisteme de muls robotic, utilaje autopropulsate, senzori pentru monitorizare – au reușit să reducă dependența de forța de muncă și să stabilizeze costurile de producție. În România, AFIR confirmă că în 2024 a crescut semnificativ numărul proiectelor care includ echipamente cu automatizare avansată, în special în sectorul laptelui.

Totuși, tehnologia nu poate substitui complet personalul. Nevoia de formare profesională rămâne esențială. MADR, prin PNS, susține participarea fermierilor și angajaților la cursuri de calificare, în special în domenii precum bunăstarea animalelor, mecanizare, igienă și utilizarea echipamentelor.

În 2025, fermele care vor combina tehnologia cu programe solide de formare vor avea cel mai stabil model de lucru, într-un context de piață în care competiția pentru forță de muncă rămâne intensă.

(Foto: Freepik)