Agricultura românească intră într-o nouă etapă, în care riscul climatic devine la fel de important ca prețul cerealelor, costul îngrășămintelor sau nivelul subvențiilor. După un început de an marcat de furtuni, grindină, ploi torențiale și episoade de secetă pedologică, tot mai mulți fermieri încep să privească asigurarea agricolă nu ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiție de supraviețuire.

În primele luni ale sezonului agricol 2025-2026, companiile de asigurări au raportat o creștere semnificativă a numărului de notificări de daune. AGRA Asigurări a înregistrat 693 de avizări de daună în aprilie și aproape 1.500 în luna mai, pe fondul înghețului târziu și al episoadelor de grindină care au afectat culturi din mai multe regiuni agricole ale țării.

Agricultura extremelor devine noua normalitate

Datele meteorologice din ultimele săptămâni arată o alternanță tot mai frecventă între perioade de precipitații excesive și episoade de secetă. În iunie 2026, ANM și hidrologii au emis repetate avertizări privind furtuni severe, ploi torențiale și risc de inundații, în timp ce în alte regiuni rezerva de apă din sol a început deja să scadă.

Această volatilitate climatică produce efecte directe asupra fermelor. O singură furtună cu grindină poate compromite integral o cultură aflată în faza critică de vegetație, iar o perioadă prelungită de secetă poate reduce drastic producțiile și veniturile.

Cât costă lipsa unei asigurări?

Pentru o exploatație de câteva sute sau mii de hectare, pierderile provocate de un fenomen extrem pot ajunge la sute de mii sau chiar milioane de lei. În lipsa unei polițe, fermierul rămâne dependent de eventuale scheme de sprijin guvernamental, care apar de regulă după producerea pagubelor și nu acoperă întotdeauna integral pierderile.

În plus, băncile și instituțiile financiare urmăresc tot mai atent gestionarea riscurilor climatice atunci când analizează finanțarea investițiilor agricole.

ASF și industria asigurărilor cer noi mecanisme de protecție

Autoritatea de Supraveghere Financiară susține de mai mulți ani dezvoltarea unor instrumente de gestionare a riscurilor agricole, inclusiv fonduri mutuale și mecanisme dedicate fenomenelor climatice extreme. Specialiștii consideră că, în contextul schimbărilor climatice, agricultura nu mai poate funcționa exclusiv pe baza sprijinului acordat după apariția dezastrului.

O schimbare de mentalitate

Pentru agricultura românească, anul 2026 ar putea reprezenta momentul în care asigurările climatice devin o componentă standard a managementului fermei.

Întrebarea nu mai este dacă vor apărea fenomene extreme, ci când și cu ce intensitate. Într-un climat tot mai imprevizibil, costul unei polițe de asigurare poate fi semnificativ mai mic decât costul unui sezon agricol compromis de grindină, secetă sau inundații. Iar pentru multe ferme, diferența dintre profit și pierdere s-ar putea măsura, în viitor, nu în tone la hectar, ci în nivelul de protecție împotriva riscurilor climatice.

(Foto: AI GENERATED)