Cultivarea inului si canepii, plante la care Romania era pana in 1989 lider european, a fost reluata in acest an in cateva gospodarii din Salaj, dupa mai bine de doua decenii de pauza, la initiativa Leontinei Prodan, o iubitoare a traditiilor populare ce vrea sa reinvie aceste obiceiuri in mediul rural. Dubla licentiata in stiinte economice si design vestimentar, Leontina Prodan, stabilita actualmente in Timisoara, este originara din localitatea Galgau Almasului, sat in care a infiintat, in acest an, impreuna cu o ruda, doua culturi de in, de 25 si respectiv 40 de ari de teren si o cultura de canepa, pe o suprafata de 15 ari. Canepa a mai fost cultivata in acest an in doua gospodarii din Ciumarna si Lemniu, dupa o pauza de 25 de ani in care agricultorii au uitat treptat de aceste plante tehnice. La in este singura cultura din tara in sistem gospodaresc, pentru fibra. O suprafata de 25 de ari am eu de in si 40 de ari un nepot de-al meu, la Galgaul Almasului, in judetul Salaj. Atat in toata tara. Eu am soiul romanesc Codruta. Asa se numeste. Eu am luat-o de la statiunea de cercetari agricole Livada, din judetul Satu Mare. Ei au samanta putina, numai pentru cercetare. Greu am reusit sa cumpar de la ei 40 de kilograme si am cultivat cu ea 65 de ari, a declarat luni, pentru AGERPRES, Leontina Prodan. Potrivit acesteia, inul este o planta de cultura profitabila, cu multiple utilizari. Inul l-am semanat si l-am cules manual. La in eu am folosit cam 10-11 kilograme de seminte de in pe 25 de ari. Deci cam 50 de kilograme de seminte se pun la un hectar dupa calculele mele. N-am ierbicidat, n-am sapat, n-am pus ingrasaminte. E adevarat ca au aparut si unele buruieni. Este o cultura extrem de profitabila. Inul e o planta minunata. De pe un hectar de in se obtin cinci tone de planta si 800 de kilograme de samanta, iar la canepa 15 tone de samanta si 15 tone de plante. Chiar daca este cultivata numai pentru samanta, de exemplu, daca eu seaman 10 kilograme obtin 200 de kilograme de samanta. Eu vreau sa fac ulei de in, pentru mine, si anul viitor sa dau si altora samanta, sa cultive. O parte din productia din acest an o voi lasa unei prietene din sat, sa faca tesaturi traditionale, iar cu o parte imi voi izola podul. In viitor, daca voi cultiva mai mult, vreau sa-mi acopar sura, in loc de stuf. De 25 de ani n-a mai cultivat nimeni in sau canepa aici in sat, afirma Leontina Prodan. Pana in 1989, Romania ocupa locul I in Europa la cultura inului si a canepii si locul IV in lume. In anul 1989, au fost insamantate circa 56.000 de hectare cu canepa, dar in ultimii 25 de ani culturile de in si canepa s-au redus treptat, iar industria de prelucrare si-a inchis topitoriile si filaturile. Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii, in 2013 s-au cultivat la nivel national 184 de hectare de canepa si 1.893 de hectare cu in pentru ulei, iar in acest an 839 de hectare cu canepa si 1.587 hectare cu in pentru ulei. Mai multe, pe www.agerpres.ro