În 2026, performanța economică a exploatațiilor agricole este definită de marjă, nu de producția brută. Conform datelor Eurostat, prețurile medii ale produselor agricole au crescut cu aproximativ 3% în 2025 față de 2024, în timp ce inputurile au înregistrat o creștere sub 1%. Această imagine agregată poate fi înșelătoare la nivel de fermă.

Riscul apare atunci când tehnologia este setată la nivel maxim fără adaptare la potențialul real al solului și fără praguri economice clare. O creștere modestă a costului pe hectar poate depăși rapid beneficiul unui preț mai bun la valorificare. Indicatorii-cheie pentru controlul marjei sunt costul variabil pe hectar, costul mecanizării și costul unitar al producției.

Din punct de vedere tehnic, deciziile privind dozele de fertilizare, densitatea de semănat și momentul intervențiilor au impact direct asupra costului unitar. Aceste decizii trebuie corelate cu cerințele PAC, deoarece costul de conformare poate deveni echivalent cu o parte semnificativă din marjă.

Pentru anul agricol 2026, producția optimă economic este obiectivul central. Fermele care tratează fiecare cultură ca pe un portofoliu de risc, cu bugete clare și verificare continuă, vor putea menține competitivitatea într-un context volatil.

(Foto: Freepik)