Indiferent ce ar spune carcotasii, venirea domnului Petre Daea ca Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a dinamizat acest sector vital pentru dezvoltarea Romaniei si pentru economia ei, in general, asa cum nu s-a mai intamplat pana acum. Iar prezenta domnului Daea in fruntea MADR a insemnat in primul rand plata subventiilor, pentru prima oara, atunci cand a trebuit, adica, la timp, inca din primavara. Asta a dat fermierilor romani posibilitatea de a-si lucra pamantul fara a mai avea grija banilor, ba, mai mult, putand sa-si proiecteze si productiile anului care va veni. Rezultatuls Cel putin pentru culturile de camp, dupa ce MADR va trage linie, vom avea, cu siguranta, productii record. Deja se vorbeste despre acest lucru si sunt indicii ca, in acest an, la productia agricola vom fi din nou pe locul 2, dupa Franta, in randul tarilor din Uniunea Europeana. Dar, sa luam fiecare mare sector, in parte. Irigatii Nimic nu se poate face in agricultura fara apa. Si, pentru prima oara, dupa multi ani, programul national de repunere in functune a sistemelor de irigatii distruse in anii 90 a fost deblocat. Astfel, intr-un comuncat emis de MADR in cursul acestei veri, se specifica faptul ca investiiile programate pentru acest sector depasesc un miliard de lei, alocati din bugetul de stat, si de 431 de milioane de euro, care vor fi utilizati prin PNDR 2014-2020. In acest sens, domnul Ministru Petre Daea afirma: Investiiile in irigaii sunt de 1.031 miliarde de lei din bugetul naional si de 431 de milioane de euro prin PNDR, avand lucrari in curs. Cu ajutorul acestor fonduri desfasuram lucrari de amploare, care se executa in paralel. Suntem datori sa pastram apa pentru irigat dar si sa refacem sistemul de irigatii, ca atare. In momentul de fata, putem iriga peste 600.000 de hectare care sunt deja contractate, si se iriga culturi duble cu soia, porumb si floarea soarelui. Venind cu precizari, domnul Petre Daea a adaugat: Irigaiile pot sa determine cresterea produciei agricole cu 30% si chiar 50, 60%, apa din irigaii determinand o crestere de producie substaniala si semnificativa pentru agricultura. Asadar, startul refacerii sistemului a fost dat, pornindu-se la treaba cu succes. Problema este daca ritmul va putea fi sustinut, atat timp cat economistii prevad un an 2018 foarte dificil, din punct de vedere al fondurilor bugetului de stat. Cultura mare La cultura mare, putem spune deja ca vom inregistra productii istorice. Iata datele oficiale parvenite redactiei infoFREMA de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: Pentru grau, secara si triticale, MADR anunta productii record istorice, fie ca ne referim la productia totala, fie ca ne referim la productia medie la hectar. Potrivit datelor, de pe o suprafata totala cultivata, de 2.101.552 hectare, s-a contabilizat o productie de 10.163.887 tone, cu o productie medie de 4.836 de kg. Si pentru rapita se poate spune ca avem un record istoric, in conditiile in care, de pe o suprafata totala cultivata de 592.312 hectare s-au recoltat 1.684.795 de tone, cu o productie medie de 2.844 de kig. la hectar. La mazare, de asemenea, vom avea un record istoric de productie. Potrivit MADR, de pe cele 459.968 de hectare cultivate s-au obtinut 2.037.513 de tone, cu o productie medie de 4.942 de kg. la hectar. Cat despre porumb, potrivit estimarilor, Romania se va clasa pe locul doi in Europa, cu o productie de peste 11 milioane de tone, singura tara care ne va depasi fiind eterna Franta care, ce-i drept, va realiza o productie de peste 22 de milioane de tone. Legume Din pacate, conditiile meteorologice total nefavorabile de la inceputul acestui an au afectat serios productia de legume, specialistii estimand ca in 2017 nu se vor putea contabiliza decat putin peste 60 % din productia anului 2016, ceea ce reprezinta o scadere foarte serioasa. Dar, tot specialistii afirma ca nivelul scazut este determinat si de la fel de serioasa ramanere in urma, din punct de vedere tehnologic si al utilarii fermelor legumicole cu echipamente si, mai ales, cu sere moderne, in care plantele sa fie protejate de capriciile vremii. Este drept, de exemplu, cca 2.000 de fermieri au avut la dispozitie ajutoare de 3.000 de euro, fiecare, pentru a produce in extra-sezon 4.500 de tomate. Cu toate acestea, productia estimata nu s-a realizat in totalitate. Mai mult, din cauza lipsei asociatiilor, multi fermieri au ramas cu rosiile necomercializate. In schimb, productia de cartofi va insemna si ea un record, cu o medie estimata de 28 de tone la hectar. Din pacate la fel ca in cazul graului, preturile en-gros la poarta fermelor sunt la aceasta ora prabusite, ele fiind cu cca 40 % mai mici decat cele din anul 2016. Fructe O situatie grea se inregistreaza si in randul producatorilor de fructe, iar cauzele sunt aproape identice cu acelea ale producatorilor de legume: timpul nefavorabil si absenta asociatiilor care le-ar fi facilitat obtinerea de fonduri pentru infiintarea de depozite. In aceste conditii, nu numai ca producia de mere, cirese, capsuni, pere si prune a fost sub media anului trecut si sub media estimata, dar multi fermieri au ramas si ei cu marfa nevanduta ori comercializata la preturi derizorii, catre fabricile de procesare. Cel putin, in privinta productiei de prune, situatia este dezastruoasa, scaderea din acest an fiind de 80 %, fata de nivelul de productie inregristrat anul trecut. Iar lipsa asocierii, deci, a contractelor cu marile lanturi de magazine, isi spune cuvantul. Aurel Tanase, presedintele OIPA Legume-Fructe, avertiza intr-o consfatuire cu ministrul agriculturii: La fructe avem o scadere medie, fata de anul trecut, de 30 %, preturile sunt foarte sczute iar fermierii sunt la limita acoperirii cheltuielilor. Carne PotrivitINSSE, in luna iunie 2017, faa de aceeasi luna a anului anterior,numarulbovinelorde carne sacrificateascazut cu25%. Inlunaiunie2017,faadelunamai2017,numarulsacrificarilorsigreutateain carcasaauscazutlatoatespeciiledeanimalesipasari. Incomparaieculunaiunie2016,numarulsacrificarilorsigreutateaincarcasa aucrescutlaporcinesilapasari,iarlabovinesilaovinesicaprineauscazut. Insa, tot INSSE informeaza, potrvit datelor colectate din teritoriu, ca, in cazul efectivelor de suine si, mai ales, a efectivelor matca, situatia nu sta deloc pe roze. Conform ultimului raport emis deINSSE, la 1 mai 2017, faa de aceeasi data a anului 2016, efectiveledeporcineauscazutcu1,9%petotalsicu 3,8%laefectivulmatca. Analizanddistribuiaefectivelordeporcinela1mai2017,peregiunidedezvoltar,comparativcu1 mai 2016, se constata ca ponderea acestora a crescut in regiunile: Sud-Est+2,0%,Sud-VestOltenia+1,8%,Nord-Est+0,2%,siascazutinregiunile:SudMuntenia-1,7 %, Nord-Vest-1,4 %, Centru-0,6 %, Vest-0,3 %, iar in regiunea Bucuresti-Ilfov, pondereaaramasconstanta, se rata in raportul emis deINSSE. Lapte In privinta productiei de lapte, s-ar spune ca stam ceva mai bine, daca e sa luam in considerare doar datele emise de acelasi INSSE, mai ales ca, la inceputul lunii septembrie, pretul laptelui-materie prima la poarta fermei crescuse, de la o medie de 1,30 lei, la 1,70 lei. Iar, datele referitoare la finalul lunii iulie arata in felul urmator: Cantitatea colectata de lapte de vaca, de catre unitaile procesatoare,acrescutfaadelunaiulie2016,cu13,1%.Cantitateacolectata delaptedevaca,delaexploataiileagricolesicentreledecolectaredecatre unitaileprocesatoareacrescutsi eacu 5,9%. Cantitatea de lapte brut importat a scazut in luna iulie 2017, faa de luna iunie 2017, cu 750 tone -11,8%. Comparativ culunacorespunzatoaredinanulprecedent,inlunaiulie2017,cantitateacolectata delaptedevacaacrescutcu11296tone+13,1%, iar cantitatea de lapte brut importat a scazut cu 647 tone -10,4%, in luna iulie 2017, faa de luna corespunzatoaredinanulprecedent. Solutia nu sta doar in finantare Cum mentionam la inceputul analizei, finantarea agriculturii in acest an a mers asa cum a trebuit. In plus, daca tot am amintit de problemele producatorilor de legume si fructe, AFIR anunta ca sunt disponibili cca 70 de milioane de euro pentru finantarea proiectelor de investitii in procesarea si marketingul produselor agricole, in vederea obtinerii de produse neagricole, prin intermediul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 2020 PNDR 2020. La data anuntului AFIR, se specifica: Aceasta Schema este singura forma de sprijin din PNDR care ofera finantare pentru prelucrarea produselor agricole, in vederea obinerii de produse neagricole, adica produse cu valoarea adaugata, atat de necesare dezvoltarii strategice a sectorului agricol si alimentar romanesc. Tocmai de aceea, precizarile aduse de noul Ghid de finantare fac accesarea mai facila, in aceasta sesiune. De exemplu, Ghidul precizeaza ca un proiect poate prevedea investitii in mai multe puncte de lucru, cu conditia ca acestea sa fie situate in cadrul aceleiasi regiuni. Un exemplu de debirocratizare a procesului de depunere si evaluare este eliminarea bifelor din sectiunea F a Cererii de Finantare, unde nu se mai verifica decat semnatura si datarea Declaratiei pe proprie raspundere. Poate parea putin, dar castigul in ceea ce priveste timpul si fluidizarea evaluarii este foarte mare. Totodata, modificarile aduse de HG 226 inclusiv cea privind depunerea Proiectului Tehnic la momentul semnarii Cererii de Finantare, sunt aplicabile si Schemei GBER a declarat Adrian Ionut Chesnoiu, Directorul General al AFIR. Solicitantii eligibili pentru finantare prin prezenta schema sunt intreprinderile care realizeaza in mediul urban sau rural investiii iniiale pentru procesarea si marketingul produselor agricole, in vederea obinerii de produse neagricole in sectoarele de activitate economica eligibile prevazute in Anexa 4 la Ghidul Solicitantului. Activitatile eligibile pe aceasta linie de finantare din domeniul industriei alimentare cuprind, de exemplu, fabricarea produselor de morarit, a amidonului si a produselor din amidon, fabricarea produselor lactate, fabricarea ingheatei si a altor produse asemanatoare inghetatei, cum este sorbetul, fabricarea bauturilor, ca de exemplu fabricarea berii artizanale, a gemurilor si a compoturilor, a conservelor de legume etc. Totul e ca fermierii sa se asocieze. O vor faces