Pe 9 iunie, la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Lovrin din județul Timiș, va avea loc Ziua Câmpului de Cercetare Dezvoltare, unde vor fi prezentate peste 100 de noi genotipuri de grâu. Este unul dintre cele mai importante evenimente ale calendarului științific agricol din România și o oportunitate rară pentru fermieri de a vedea în teren soiuri noi înainte de a lua decizii pentru sezonul următor. SCDA Lovrin are o tradiție de peste 100 de ani în cercetarea cerealelor și a creat unele dintre soiurile de grâu și orz cel mai larg cultivate în România și în regiune.

Evenimentul survine într-un context în care cercetarea agricolă românească trece printr-o criză de finanțare și personal care pune sub semnul întrebării capacitatea ei de a produce inovație relevantă pentru fermieri. România importă o proporție semnificativă din semințele utilizate în producție, plătind redevențe către companii multinaționale pentru soiuri dezvoltate în alte condiții climatice și pedologice decât cele românești. Soiurile create de stațiunile naționale sunt adesea mai bine adaptate la condițiile locale, inclusiv la seceta pedologică care afectează tot mai frecvent zonele de câmpie, dar lipsa resurselor pentru promovare și certificare le menține la o cotă de piață inferioară potențialului lor.

Ancheta România, te iubesc difuzată recent de ProTV sub titlul Agricultură fără rădăcini a documentat exact această problemă: cercetarea agricolă românească este subfinanțată cronic, cercetătorii migrează spre sectorul privat sau în afara țării, iar fermierul ajunge să cumpere semințe de la companii străine care au beneficiat de decenii de investiții publice în țările lor de origine. Datele citate în anchetă confirmă că România alocă pentru cercetarea agricolă un procent din PIB de câteva ori mai mic decât media europeană, într-un sector în care avansul tehnologic se măsoară direct în kilograme la hectar și rezistență la secetă.

Ziua Câmpului de la Lovrin din 9 iunie oferă fermierilor o fereastră concretă spre ce poate produce cercetarea românească atunci când are resurse și continuitate. Cei 100 de noi genotipuri de grâu prezentate nu sunt un simplu exercițiu academic, ci rezultatul unor ani de încrucișări, selecții și testări în condiții de câmp. Fermierul care participă și identifică un soi potrivit exploatației sale face, de fapt, un act de susținere a cercetării naționale, cu efecte care depășesc decizia individuală de aprovizionare cu sămânță.

(Foto: Magnific)