Porumbul rămâne principala cultură a României după suprafață și volum, iar dinamica ultimilor doi ani arată o revenire moderată după episoadele de secetă severă. Conform INS (2024), producția națională de porumb a depășit 9 milioane de tone, într-o marjă apropiată de media ultimului deceniu. Aceleași date arată o variație puternică între regiuni, cu rezultate mai bune în vest și centru și pierderi semnificative în sud-est, unde seceta pedologică rămâne un factor major.

La nivel european, Eurostat confirmă că România se menține între primii producători de porumb din UE, însă volatilitatea climatică afectează predictibilitatea producției. DG AGRI – Short-Term Outlook 2024 subliniază că prețurile internaționale ale cerealelor au intrat într-o perioadă de stabilizare, după fluctuațiile accentuate generate de contextul geopolitic.

Pentru fermierii români, problema esențială rămâne diferența între potențialul genetic al hibrizilor utilizați și producția realizată în teren. MADR evidențiază că utilizarea cartării agrochimice și a tehnologiilor de fertilizare variabilă îmbunătățește eficiența inputurilor, iar fermele care adoptă aceste practici obțin rezultate superioare în anii dificili.

Porumbul continuă să fie o cultură strategică pentru ferme, dar competitivitatea depinde tot mai mult de managementul tehnologic și adaptarea la condițiile climatice variabile.

(Foto: Freepik)