In conditiile in care genetica dezvolta noi soiuri, dintre care unele sunt contestate vehement de ecologisti dar si de opinia publica, a devenit tot mai necesara conservarea resurselor genetice. Redam mai jos extrase din documentul trimis Camerei Deputatilor de catre Ministerul Agriculturii cu privire la Programul National de conservare a fodului Vegetal. Crearea de Programe Aplicarea principiului holostic in domeniul conservarii biodiversitatii vegetale relevante pentru agricultura si alimentatie este un imperativ al ultimilor ani si constituie cel mai eficient si mai sigur mod de conservare a germoplasmei. Acesta presupune ambinarea de elemente care apartin celor doua strategii de prezervare a resurselor genetice vegetale, ex situ banci de gene, institutii de ameliorare si in situ rezervatii naturale, ferme, gospodarii taranesti, abordari cu rol complementar, nu exclusiv. Crearea de programe destinate conservarii de tip dinamic, la nivelul gospodariilor individuale a varietatilor traditionale si a populatiilor locale va genera in beneficii notabile atat pentru mediu, cat si pentru comunitatile rurale implicate. Impactul pozitiv se va concretiza in: -Continuarea proceselor de evolutie si adaptare a plantelor cultivate la conditiile de mediu; -Conservarea diversitatii la toate nivelele; -Facilitarea accesului fermierilor la resursele genetice; -Integrarea fermierilor in sistemul formal de conservare si utilizare; -Imbunatatirea calitatii vietii micilor fermieri. Pentru fermieri, conceptul de conservare per se nu prezinta interes, de aceea, proiectarea unor astfel de programe trebuie sase bazeze pe o documentare solida referitoare la necesitatile comunitatilor locale, care vor continua sa pastreze in cultura doar acele varietati care le sunt utile si le satisfac necesitatile curente de hrana sau aducatoare de venit. Pornind de la aceste considerente, Banca de Gene Suceava a inclus in Programul anual de cercetare, inca din 2009, ca obiectiv major, promovarea in situ, in ferma, a populatiilor locale ale principalelor specii agricole, astfel incat sa se asigure generatiilor viitoare accesul la un fond genetic adaptat conditiilor climatice si atenuarea vulnerabilitatii rurale, prin atingerea dezideratului de securitate alimentara. In termeni concreti, obiectivul s-a realizat prin furnizarea gratuita a unei cantitati limitate de seminte, din colectiile Bancii, persoanelor fizice, acelea care, in baza Acordului de transfer, accepta sa contribuie la conservarea dinamica, in ferma, a varietatilor romanesti vechi, prin cultivarea lor continua. Aceasta a contribuit, in mod esential, la cresterea randamentului de utilizare a resurselor genetice vegetale, anul 2012 reprezentand un varf, cu un numar de 15.542 de esantioane de seminte distribuite si 2.375 de fermieri din toate judetele tarii. Pentru anul 2013 se prevede o majorare cu 50 % a acestor cifre. De aceea, MADR sugereaza includerea componentei de conservare in ferma in Programul National care va trebui sa capete legitimitate, deoarece sinergia rezultata din combinarea cunostintelor stiintifice si cele ale fermierilor reprezinta ecuatia unui management de succes al resurselor genetice vegetale. Infiintarea Bancilor locale de seminte Bancile de seminte ale comunitatilor sunt parte a strategiei locale de gestionare a resurselor genetice vegetale si au ca scop satisfacerea nevoilor de material semincer a micilor fermieri din zona respectiva, functionand pe principiul unei biblioteci. Ele stocheaza varietati traditionalesi populatii locale de importanta socio-economica, uneori, chiar religioasa, si au un rol esential pe de o parte, in reducerea dependentei fermierilor fata de samanta comercializata de companiile specializate si, pe de alta parte, in conservarea biodiversitatii locale. Pentru a genera efecte pozitive, infiintarea acestor banci trebuie conectata la zonele bogate in agrobiodiversitate, in care traditia pe acest segment se mai pastreaza, iar initiativa pleaca de la nivel local. In Romania sunt trei areale importante: Bucovina, Maramures si Muntii Apuseni, unde gasim in culturi, in special, in gradina din preajma locuintei, varietati vechi si populatii locale care s-ar putea preta la dezvoltarea unei infrastructuri adecvate bancilor de seminte. In opinia MADR, punctul critic sta in mentinerea caracterului public si al accesului liber, nedescriminatoriu la colectiile conservate. Comercializarea semintelor provenite din rezervele genetice Implementarea strategiei de conservare in ferma a varietatilor traditionale si a populatiilor locale este strans legata de capacitatea si abilitatea de a dezvolta nise de piata pentru comercializarea produselor obtinute in ferma. Pentru dezvoltarea comunitatilor rurale, in armonie cu protejarea mediului inconjurator sunt absolut necesare masuri de sprijin destinate micilor fermieri, prin adaptarea instrumentelor de piata adecvate. Participarea fermierilor la actul decizional MADR a intreprins numeroase actiuni in vederea sustinerii participarii reprezentantilor organizatiilor de agricultori la grupurile de lucru si decizie din sectorul agricol. In acest sens, s-au format grupuri de lucru pe sectoare de activitate. Aceasta conlucrare imbunatateste modul de functionare a activitatii in sensul stabilirii strategiei nationale referitoare la noul PAC, precum si adoptarea de pozitii care sa promoveze interesele agricultorilor romani. De asemenea, participarea si implicarea efectiva a fermierilor la procesul decizional in agricultura va fi una semnificativa prin functionarea Camerelor Agricole, accesul la decizie fiind facilitat inclusiv in domeniul seminelor, al materialului semincer si al fondului genetic semincer.