Cotidianul catolic Avvenire trage un semnal de alarma cu privire laexploatarea imigranilor in Puglia. Exploatarea a crescut, salariile au scazut. Pe campurile din Nard provincia Lecceziua de lucru incepe inainte de ivirea zorilor,cu caporalul care formeaza echipele: intre sase si zece persoane, in funcie de cerere. El este cel care decide cine va putea castiga ceva si cine poate pentru ca a protestat ramane lefter. Apoi se pleaca pe campurile de lubenia si rosii,inghesuii la bordul unor autoturisme si microbuze. Se incepe devreme, in jurul orei 5, pentru a exploata orele mai puin fierbini ale zilei, dar dejala ora 10 dimineaa caldura este intolerabila, potrivit publicatiei gazetaromaneasca.com In mod normal in agricultura sunt prevazute pauze in orele cele mai calde. Insa pentru a optimiza timpii si costurile, muncitorii agricoli sunt obligai sa lucreze in ritmuri epuizante si incondiii extrem de grele. Apoi, pentru unii exploatarea este si mai mare. Lucratorii sunt deseori utilizaichiar si mai mult de doisprezece ore pe zi, denuna sindicatul Flai-Cgil. Echipe de muncitori agricoli care incep sa lucreze la 5 dimineaa si care, aproape intotdeauna, odata incheiata munca pe camp, sunt mutate, la sfarsitul dimineii, sa lucreze pe un alt camp pana dupa-amiaza tarziu. La cinci dupa-amiaza, in sfarsit, caporalul da semnalul:dupa zece ore de munca muncitorii isi pot indrepta spatele. Plata pentru culegatorii de rosii este depatru euro pentru fiecare ladia umpluta. Cei mai bravi ajung la sapte ladie, insa nu pot baga in buzunar cei 28 de euro care le revin. De fapt, din aceasta sumatrebuie scazuta cota pentru caporal, preul transportului, sandviciului si al sticlei cu apa. Cand merge bine, lucratorilor agricoli le raman in buzunar circa douazeci de euro. Doi pentru fiecare ora de munca petrecuta pe campuri. Foarte probabil, aceasta se poate sa fi fost ziua tipica a lui Mahomed, sudanezul de 47 de ani mort lunea trecuta pe un camp de rosii de langa Nard Lecce. O zi identica cu cea a mii de lucratori provenii din multe ari diferite de la Sudan la Romania, de la India la Sudancare sunt exploatai pe campurile din intreaga Italie pentru a culege acele rosii, acele lubenie si capsuni care ajung pe mesele noastre. Potrivit estimarilor observatorului Placido Rizzotto al Flai-Cgil, suntcirca 400.000 de lucratoridin care 80% straini care risca sa se confrunte cu fenomenul caporalatului. Lucratori in acord, subplatii si exploatai. Costransi sa traiasca in case abandonate si darapanate, aproape intotdeauna fara curent, apa potabila si servicii igienice. Lucratorii sunt cu precadere tineri care, inainte de a incepe sa lucreze pe campuri, se bucurau de o sanatate buna, denuna asociaia Medu-Medici pentru drepturile omului in raportul Terra Ingiusta publicat in aprilie. Principalele patologii relevate, referitoare la sistemul osteo-muscular, digestiv si la aparatul respirator au rezultat in multe cazuri corelatecondiiilor dure de muncade pe campuri si situaiilor critice de precaritate sociala, locativa si igienico-sanitara. ?i daca vara reprezinta momentul in care exploatarea in munca a imigranilor emerge cu mai mare vizibilitate si mediatica, cu marile concentrari de imigrani in locuri precum ghetoul din Rignano Garganico din provincia Foggia sau in fosta Falegnameria din Nard fenomenul, in realitate, este prezent tot anul. Pe teritoriile din Trani, Teggiano, Ragusa denuna Caritas prezena unor imigrani victime ale exploatarii in munca este inradacinata si stabila. Fara ca din acest motiv condiiile de munca sa fie mai bune, se citeste in raportul 2015 al activitaii proiectului Presidio. In aceste zone, de fapt, sunt foarte raspandite culturile in sere:munca nu se intrerupe aproape niciodata si este necesara in mod constant fora de munca.