Un studiu publicat recent de Comisia Europeana CE analizeaza care dintre cele doua tipuri de agricultura, ecologica sau convenionala, este mai profitabil pentru fermierii din Uniunea Europeana UE.In cadrul studiului, au fost luate in calcul mai multe aspecte economice, de la costul de producie si randamentul fermelor, pana la preul de vanzare si nivelul subveniilor. Desi studiul are limitele sale - sunt analizate doar ari din Europa Centrala si de Vest si sunt luate in considerare doar fermele de vaci de lapte si exploataiile de cultura mare - ofera, insa, cateva concluzii interesante. Astfel, in arile analizate, agricultura ecologica aduce un venit comparabil sau, in unele cazuri, chiar mai mare decat agricultura convenionala, dar acest lucru este datorat, in mare parte, faptului ca subveniile pentru agricultura eco sunt mai mari decat cele pentru agricultura convenionala. Fermele eco folosesc mai puine inputuri, dar mai multa fora de munca O prima comparaie intre cele doua tipuri de agricultura se refera la costurile cu inputuri ale culturilor vegetale pesticide, fertilizani, combustibili si ulei pentru utilajele agricole. Astfel, agricultura ecologica fiind mai extensiva, costurile cu fertililizanii si cu pesticidele vor fi mai mici. In schimb, in ceea ce priveste costurile cu lubrifianii si carburanii folosii in munca agricola, nu exista diferene semnificative intre cele doua practici. Agricultura ecologica foloseste o fora de munca mai mare decat agricultura convenionala. Este nevoie de un lucrator agricol la fiecare 40 de hectare de teren cultivat in regim ecologic si la fiecare 46 de hectare de teren agricol cultivat in regim convenional. Acelasi lucru se intampla si la fermele de lapte. Un lucrator cu norma intreaga este necesar la fiecare 17 vaci de lapte crescute in sistem ecologic si la fiecare 21 de vaci de lapte crescute in sistem convenional. Costul intermediar in cazul culturilor vegetale eco este mai mic decat in cazul culturilor convenionale. In medie, pentru un hectar de teren eco, se cheltuiesc aproximativ 860 de euro per an, in timp ce pentru un hectar cultivat normal se cheltuiesc circa 960 de euro. Costul intermediar cuprinde cheltuielile cu fertilizanii, seminele si consumul de carburant si ulei al utilajelor agricole. Nu cuprinde, in schimb, costul cu fora de munca, plata arendei sau amortizarea utilajelor agricole. In ceea ce priveste costul intermediar in cresterea fermelor de lapte, acesta este asemnator la ambele tipuri de practici agricole. Asa cum era de asteptat, agricultura ecologica are un randament mai scazut. Spre exemplu, agricultorii obin intre 5 si 8 tone la hectarul de grau cultivat convenional si doar intre 2 si 3 tone la hectarul de grau cultivat in sistem ecologic. La fel si in cazul fermelor de lapte. Randamentul unei vaci crescute in sistem convenional este, in medie, de 7 tone de lapte pe an, in timp ce randamentul unei vaci crescute in regim ecologic este de doar 5,5 tone pe an. Randamentul scazut al vacilor de lapte este compensat, in schimb, de preul de vanzare. Laptele normal este vandut, in medie, cu 310 euro / tona, in timp ce lapte ecologic este vandut cu aproape 400 de euro / tona.In cazul culturilor agricole, este mai dificil de comparat preul de vanzare deoarece, in multe regiuni, culturile vegetale crescute in sistem ecologic sunt din specii diferite faa de cele cultivate in sistem convenional. Subveniile joaca un rol important in rentabilizarea fermelor ecologice. Plaile europene si ajutoarele de stat acordate pentru producatorii agricoli ecologici reprezinta 59% din venitul total al acestora, in timp ce, in cazul producatorilor agricoli convenionali, reprezinta doar 54%. In acest calcul nu este luata in considerare Frana, unde subveniile si ajutoarele de stat reprezinta 60% din venitul producatorilor agricoli convenionali si doar 40% din venitul producatorilor ecologici.Agricultura convenionala primeste un procent mai mic de subvenii de tipul plailor directe, in schimb, acest nivel este compensat de plaile de agro-mediu si de un nivel mai mare al plailor pentru bunastarea animalelor. Concluzia studiului este ca nu se poate spune cu exactitate ce tip de practica agricola este mai rentabila, veniturile fiind diferite in funcie de ara si de tipul de producie agricola. Totusi, diferenele sunt mici, iar o medie ne arata ca venitul pe unitate de munca, in arile analizate, este de 28.114 euro / an, in cazul fermelor ecologice, si de 27.836 de euro / an, in cazul fermelor convenionale. In ceea ce priveste exploataiile agricole vegetale, venitul este de 29.097 de euro / an, pentru fermele convenionale, respectiv, de 28.270 de euro / an, pentru fermele ecologice. Lucrurile stau invers in cazul fermelor de lapte, unde venitul este de 25.734 de euro / an pentru fermele convenionale, mai mic decat in cazul fermelor ecologice de lapte unde se atinge un nivel de 27.853 de euro / an.Mai multe, pe www.recolta.eu