Romania va raporta anul acesta cel mai mare declin al produciei de cereale din randul celor mai mari 8 producatori europeni, potrivit celui mai recent buletin MARS, unitatea de monitorizare a resurselor agricole din cadrul Comisiei Europene. Eurostat: Romania, cu mult sub media europeana Ultima prognoza realizata de specialistii Eurostat estimeaza ca productia de cereale din Romania este mai scazuta cu 14, 7% faa de anul anterior, mult sub media UE de 6,1%. Astfel, fermierii romani au recoltat in jur de 18,4 milioane de tone de cereale, in vreme ce productia la nivelul UE a fost de circa 306,8 milioane de tone. Anul trecut, productia de porumb a fost de 4,8 tone/hectar. In 2015, productivitatea este cu aproape 13% mai mica, respectiv 3,93 de tone/hectar. Raportul european mai arata ca tara noastra are o productie de 6,6 milioane de tone de grau, cu 10,8% mai mica faa de cea de anul trecut. Astfel, specialistii MARS indica o scadere a productiei la hectar cu peste 4%, de la 3,52 tone, la 3,37 tone. De asemenea, se inregistreaza scaderi substantiale si la celelate culturi. Daca, 2014 a adus o productie record de rapita, 2015 nu va fi la fel de bun. In 2014, productia la hectar a fost de 2,55 tone/hectar, dar in 2015 va scadea cu 8%, la 2,35%. Anul trecut, si productia de floarea soarelui a fost buna, inregistrandu-se 2,13 tone/hectar. Anul acesta, specialistii Comisiei Europene estimeaza ca producatorii romani au recoltat, in medie, numai 1,8 tone/hectar, ceea ce inseamna o scadere cu peste 15%. Totodata, si productia de sfecla de zahar la hectar va mai mica cu aproape 5%, reducandu-se, de la 40,99 tone/hectar, la 39 de tone la hectar. Productia de cartofi va inregistra o scadere de 9,6% la hectar, de la 16,73 tone/hectar, la 15,13 tone/hectar. Productia de orz s-a redus, de la 1,6 milioane de tone in 2014, la 1,4 milioane de tone 2015. Laurentiu Baciu-LAPAR: Ar fi trebuit ca Guvernul sa ajute agricultorii Producia e mult sub cea de anul trecut, ma refer la grau si rapia, iar floarea soarelui si porumbul nu vor mai avea timp sa recupereze, din cauza secetei. Cea mai grava situaie a existat in judeele Vaslui, Bacau, Botosani, dar si in sud-estul Banatului si in judeul Olt, in timp ce o situaie mai buna o gasim in judeele Ialomia, Braila si Calarasi, unde a mai plouat intre timp. In cele mai afectate judee, cultura porumbului e compromisa aproape in totalitate, in timp ce la floarea-soarelui putem vorbi de o pierdere a produciei cuprinsa intre 50-60 la suta. La grau producia s-a stabilit deja la jumatate faa de anul trecut, in timp ce la rapia recolta va fi cu 20-25 la suta mai mica decat in 2014, a afirmat Laureniu Baciu. Potrivit acestuia, autoritaile ar putea sa acorde un ajutor de stat in valoare totala de un miliard de euro producatorilor afectai de seceta. Normal ar fi ca autoritaile sa vina cu un ajutor de stat, ajutor care este insa condiionat de Regulamentul european. Regulamentul prevede ca valoarea respectivelor ajutoare sa fie de maximum 0,6 la suta din Produsul Intern Brut. Totusi, chiar respectand acest regulament, s-ar putea acorda ajutoare de stat in valoare totala de un miliard de lei la nivelul intregii ari. Pentru a da insa acest ajutor, trebuie intrunite comisii care sa stabileasca valoarea exacta a pagubelor, si zonele unde acestea s-au produs, iar pana in prezent comisiile intrunite nu au facut decat note informative legate de fenomenul de seceta. Cel mai bine ar fi fost ca sistemul de irigaii sa nu fie distrus in proporie de 90 la suta, din 3,3 milioane de hectare irigate mai existand in prezent doar 300.000 de hectare, a mai spus presedintele LAPAR, citat de Agerpres. Totusi, se mai pot face bani anul astas Cerealele au pre tot mai mic, de doi ani incoace, iar ieftinirea ar putea continua. In acelasi timp, inputurile se scumpesc, iar parte dintre marii producatori din Vest gasesc oportunitai sa faca dumping pe piaa autohtona. Asocierea si majorarea subveniilor sunt soluiile propuse de catre marii fermierii, pentru stabilizarea pieei. Nici aranul, dar nici marele fermier, nu vor face avere in acest an. Cauzele sunt numeroase. Pe de o parte, analistii pieelor internaionale de cereale nu se asteapta ca preul paioaselor si porumbului sa creasca, ci dimpotriva. Input-urile se scumpesc, insa, in medie, cu 10 la suta in fiecare an. Totul se vede in buzunarul fermierului care, apasat in aceste zile de grija incheierii contractelor futures pentru grau urmand ca in martie sa le semneze pe cele pentru porumb si floare, nu prea isi mai permite sa investeasca in tehnologie si in cresterea randamentului la hectar, in condiiile in care deja suntem pe ultimul loc in Europa la acest capitol. Daca fermierul autohton sta pe harta cultivatorilor de cereale, e pentru ca face agricultura extensiva, sunt de parere specialistii.Manageri cunoscui din agricultura spun ca viitorul ar fi altul, daca s-ar forma mari asociaii de cultivatori, care sa aiba putere pe piaa naionala si internaionala a cerealelor. Daca la asta s-ar adauga si subvenionarea mai consistenta din partea statului, altfel ar sta lucrurile. Din pacate, asocierea e greu de facut si pare inca un vis pentru muli dintre fermierii strivii de grija campului si a asigurarii rulajului de bani in societatea agricola. Iar bani de la stat cu greu se obin. Situatia e dificila si pe plan international Chiar si cu minim de investiie, un hectar de grau nu se infiineaza fara 2.200 lei, in vreme ce infiinarea unuia de porumb costa cel puin 2.500 de lei. Cu cat creste investiia, cu atat cresc si sansele la o producie mai mare si de mai buna calitate. Totusi, fermierul da cu grija banii pe aratura, obisnuit deja din anii trecui sa aiba probleme la valorificarea produciei. Anul trecut, spre exemplu, preul kilogramului de grau scazuse, in iulie, la recoltat, pana la 45 de bani, iar cel de boabe de porumb se ieftinise pana la 50 de bani. Cu asemenea incasari, fermierul avea nevoie de producie foarte buna in condiii de camp neirigat cinci tone la hectarul de porumb, spre exemplu pentru a-si acoperi cheltuielile de cultivare doar din vanzari si pentru a spera, deci, ca-i ramane subvenia pe suprafaa ca profit sau pentru investiii in ferma. In cazul in care producia era de vreo 3,6 tone cum a fost media, pe jude era nevoie sa rupa si din subvenie si sa ramana cu prea puin pentru a spera la performana, in anul urmator. Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimentaie si Agricultura FAO si Organizaia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare OECD susin ca preurile cerealelor vor mai scadea, in lume, cel puin in urmatorii doi ani. Or, deja, de doi ani incoace, preul graului, spre exemplu, a inregistrat scaderi spectaculoase in perioada recoltatului, cand vand cei mai muli dintre agricultorii galaeni. In iulie 2013, la o saptamana de la inceputul recoltatului, preul scazuse cu 17 la suta. Vara trecuta, tot in iulie, preul a scazut brusc, la inceput de recoltat, cu 10 la suta si a ajuns la 146 de euro/tona in camp. Acesta a fost, pentru grau, minim istoric al ultimilor patru ani. Scaderea preului la cereale nu este, insa, o problema tipica pieelor romanesti. Daca ar fi fost asa, poate ca s-ar fi gasit soluii de combatere a presiunii pe care traderii o pun asupra fermierilor autohtoni. Din pacate, insa, in momentul in care preul graului atingea pragul de jos in Romania, se prabusea si la bursa de cereale din Paris. Asocierea, cea mai buna solutie Managerul SC Agrimat Matca SA, ing. Gavrila Tuchilus, este de parere ca fermierul roman are puterea de a prospera. Asta, daca e serios, iar prioritatea lui este sa produca mult si bun si sa se dezvolte calculat, nu sa dea ceea ce produce la pre de specula. Inainte de toate, trebuie sa fim organizai. In toata lumea asta, profesionistii se asociaza. Sa spunem ca avem si noi o asociaie a cultivatorilor de porumb din Galai. Ne inventariem capacitatea de producie. Eu fac cinci tone la hectar, altul obine alta producie si tot asa. Cand avem datele, stabilim unde putem stoca. Ideal ar fi sa poate fiecare in silozurile proprii. Unde nu se poate, gasim unitai specializate, inchiriem spaiu si stocam acolo, contra cost. Cand am ajuns sa deine, pe asociaie, intre 50.000 de tone si 200.000 de tone de cereale, sa spunem, deja lucrurile s-au schimbat. Te duci cu incredere la negocierea cu multinaionalele, pentru ca ai cantitate. ?i chiar daca mie mi-a mers prost intr-un an, asociaia din care fac parte poate onora comenzile. Cand intra in port vaporul cumparatorului, asociaia are cu ce sa-l incarce. Evident ca se pune aici si problema calitaii. Sa folosim o tehnologie unica, adaptata la particularitaile zonelor in care cultivam. Sa facem toii cereale de calitate, spune Gavrila Tuchilus. Este sau nu fezabil, in Galai, sistemul dupa care fac agricultura fermierii din arile Europei de Vests Putem face si noi performana, in condiiile in care faci parte dintr-o asociaie. Dar e musai sa platesti. Dai cotizaie, indiferent daca accesezi sau nu vreun proiect sau daca irigi sau nu. Un leu pe hectar sa platim constant, la cele peste 250.000 de hectare de teren arabil din jude, si tot ar fi ceva! In schimbul banilor, asociaia ii negociaza preuri unice la inputuri. Nu ca acum, fiecare fermier ia inputuri la pre diferit. Apoi, fiecare membru din asociaie face ce stie. Eu cultiv si recoltez. Alii se ocupa de transport si vanzare. Nu mai vinzi in camp, la pre de specula. Asa, cand fermierul mic si mijlociu trage linie, n-o sa mai fie, de fiecare data, mai sarac ca anul trecut, spune Gavrila Tuchilus. Vestul practica in Romania o politica de dumping Gheorghe Dediu este unul dintre cei mai cunoscui cultivatori de cereale si plante tehnice din Romania. Pe terenurile pe care le lucreaza, in lunca Bratesului de Nord, se implementeaza tehnologie performanta. Totusi, perspectiva rentabilitaii e tulbure, la acest moment. Motivul: embargoul cu Rusia le-a oferit marilor producatori din Vest prilejul sa faca dumping in Romania. Ei au subvenii de 10 sau 12 ori mai mari decat ale noastre. Produc mai ieftin si vand mai ieftin decat noi. Ei isi permit, noi nu. Nu prea lucrez cu contract future. Cineva pierde acolo si, de multe ori, acela e fermierul. Singura soluie pe care o avem noi, in condiiile de piaa actuale, este sa limitam cheltuielile. Dar si asta trebuie facut cu masura, ca sa nu fie in detrimentul produciei. Noi ne-am asociat, aici, in zona, intr-un Grup de Aciune Locala. E drept ca, asociindu-ne, agricultor cu agricultor, putem obine inputuri la pre poate mai mic. Dar valorificarea se va face cam la acelasi pre ca si individual. Poate cu un procent mic in favoarea fermierului. Motivuls Fiecare va vrea sa-si faca tehnologia lui. Statul este cel care ar trebui sa intervina aici, in sprijinul agricultorului. In ultima vreme, agricultura a cam inut economia. Subvenia asta pe care ei o tot miscoreaza ar trebui, de fapt, majorata. Poate nu la nivelul membrelor vechi ale UE, dar oricum la un nivel superior celui de acum. Avem specialisti mai buni ca in strainatate, dar mult mai puini bani, spune specialistul Gheroghe Dediu. Desi randamentul culturilor cerealiere a crescut cu 140 la suta din 2007 incoace, ramanem prin statele comunitare codase la acest capitol. Intr-un top al randamentului culturilor cerealiere la hectar, dintre cele 28 de state membre, Romania ocupa poziia 21, cu 3,6 tone la hectare, medie naionala. Mai prost ca noi stau ari ca: Letonia 3,1 t/ha, Ungaria 2,4 t/ha si Cipru 1,49 t/ha. Topul statelor in funcie de randamentul culturilor cerealiere e condus de: Belgia 9,21 t/ha, Olanda 8,97 t / ha, Irlanda 7,63 t/ha, Danemarca 7,28 t/ha si Germania 7,27 t/ha.