Euractiv notează că nu mai puțin de 11 state membre ale UE, inclusiv Franța, cer o „flexibilitate” mai mare în cerința derogată anterior de a lăsa terenuri nelucrate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), într-o propunere care a lăsat Comisia Europeană perplexă.

Creșterea biodiversității

Anunțată la o reuniune informală a miniștrilor UE ai agriculturii din Spania la începutul lunii septembrie, propunerea de derogare a terenurilor nedorite, susținută de Franța, a fost prezentată luni (20 noiembrie) Consiliului UE pentru Agricultură și Pescuit.

Ideea este de a permite cultivarea culturilor pe terenuri pentru a „menține biodiversitatea și obiectivele de producție pe continentul european”, a declarat ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, la sosirea la Bruxelles.

În cadrul programului actual PAC, care a intrat în vigoare anul acesta, fermierii trebuie, teoretic, să dedice 4% din terenurile lor arabile unor caracteristici neproductive, cum ar fi garduri vii, crângurile și terenurile de pârghie pentru a respecta Condițiile bune de agricultură și mediu (GAEC 8). ).

Pragul poate fi redus la 3% dacă includ 4% din culturi intermediare de captare sau culturi fixatoare de azot fără pesticide pentru a ajunge la 7% din elementele prietenoase cu biodiversitatea.

Cu toate acestea, din cauza consecințelor războiului din Ucraina și a necesității urgente de a menține securitatea alimentară a Europei, Comisia UE a fost de acord să acorde statelor membre două derogări anuale pentru cultivarea acestor terenuri scoase din circuitul agricol, una în 2023 și una în 2022, în temeiul precedentului. CAPAC.

Derogare parțială

Dar când vine vorba de derogări, reglementările agricole ale UE sunt destul de clare: acestea nu pot depăși un an – ceea ce înseamnă că, pentru a primi subvenții în cadrul noii PAC, terenurile neputincioase vor trebui readuse în producție în 2024.

Pentru a ocoli această restricție, Fesneau, susținută de aproximativ 10 țări UE, propune o „aplicare parțială” a acestei eco-condiționalități.

„Rata de 7% a elementelor prietenoase cu biodiversitatea ar fi menținută, dar fermierii ar putea atinge această rată fără a respecta rata minimă a elementelor scoase din circuitul agricol sau neproductive”, le-a spus el omologilor europeni.

Cu alte cuvinte, eco-condiționalitatea ar fi menținută, dar ar fi necesare numai culturi de captare și culturi care fixează azot.

Pentru ministrul francez, această măsură de „flexibilitate” ar întări securitatea alimentară a UE, compensând încetinirea exporturilor de cereale ucrainene și scăderea producției de către fermierii europeni afectați de fenomene meteorologice extreme în ultimii doi ani.

„Este imperativ să sprijinim în continuare potențialul de producție al Europei. Importurile de cereale (grâu, orz și porumb) ar trebui să ajungă la 22 de milioane de tone în 2022, în timp ce anul acesta am ajuns la 40 de milioane de tone”, a subliniat Fesneau, solicitând readucerea sub control a producției interne.

O Comisie sceptică

Inițiativa, cosemnată de aproximativ 10 țări, a fost salutată de majoritatea delegațiilor UE. Cu toate acestea, unele țări doresc să meargă mai departe prin eliminarea totală a eco-condiționalității sau a rotației culturilor (GAEC7), așa cum a propus ministrul italian al Agriculturii Francesco Lollobrigida.

Dar în timp ce omologul său olandez, Piet Adema, sugerează accelerarea acestui proces pentru a fi aplicat pentru 2024, germanul Cem Özdemir solicită „mai multe informații” pentru a se asigura că ambiția generală de a proteja biodiversitatea este menținută.

Lucrurile sunt mai puțin clare pentru Comisia Europeană. După ce în august a respins o derogare completă pentru al treilea an din motive de reglementare, comisarul Janusz Wojciechowski a rămas luni (20 noiembrie) sceptic cu privire la această nouă solicitare, oricât de parțială ar fi ea.

În opinia sa, derogările au fost justificate în ultimii doi ani din cauza preocupărilor legate de siguranța alimentară în UE și în întreaga lume. Astăzi, însă, „situația este foarte diferită”.

„Piața a revenit la nivelurile de dinainte de război […] Nu ne aflăm într-o situație critică în UE sau în lume”, a insistat el, subliniind că prognozele pentru volumele producției de proteine și semințe oleaginoase în UE sunt stabile.

Pentru Wojciechowski, preocuparea acum este scăderea prețurilor, care ar putea fi exacerbată de creșterea producției agricole.

Cu toate acestea, această propunere „este în concordanță cu ceea ce a fost deja acordat, astfel încât modificarea nu poate fi făcută printr-un act de punere în aplicare al Comisiei, ci printr-o transformare legislativă mai cuprinzătoare”, a adăugat el, referindu-se la faptul că o altă derogare ar implica Parlamentul European și miniștrii UE.

Cu toate acestea, comisarul a promis că va examina propunerea și va evalua impactul ei potențial, în special asupra pieței și a veniturilor fermierilor.