Carnea albă, în special cea de pasăre și pește, este considerată o componentă esențială a unei diete echilibrate, datorită conținutului scăzut de grăsimi saturate și nivelului ridicat de proteine cu valoare biologică mare. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consumul regulat de carne albă este asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare și cu un profil lipidic mai sănătos.

Potrivit FAO (Food and Agriculture Organization), carnea albă oferă un raport optim între proteine (20–25%) și grăsimi (<10%), fiind ușor digerabilă și o sursă importantă de aminoacizi esențiali. În România, consumul mediu anual de carne de pasăre a fost de 34 kg per capita în 2024, peste media europeană de 27 kg, ceea ce reflectă o preferință culturală și economică pentru acest tip de proteină.

Studiile EFSA și Harvard School of Public Health arată că înlocuirea cărnii roșii cu carne albă, de 2–3 ori pe săptămână, poate reduce riscul de diabet de tip 2 cu până la 14% și riscul de boli coronariene cu 19%. În plus, carnea de curcan și pește contribuie la aportul de seleniu și vitamina D, nutrienți esențiali pentru funcționarea sistemului imunitar.

Pe lângă beneficiile nutriționale, carnea albă are și un impact ecologic mai redus. Conform raportului OECD 2024, emisiile de carbon asociate producției de carne de pasăre sunt de până la patru ori mai mici decât cele ale cărnii de vită. Această tendință sprijină obiectivele europene privind reducerea amprentei de carbon și promovarea alimentației sustenabile.

Pentru România, provocările industriei avicole țin de menținerea standardelor de biosecuritate și de creșterea capacităților de export. Pe plan nutrițional, recomandările specialiștilor converg spre diversificarea surselor de carne albă, integrarea produselor bio și educarea consumatorilor privind metodele sănătoase de gătire. Astfel, carnea albă rămâne un pilon al alimentației moderne, contribuind simultan la sănătatea populației și la sustenabilitatea sectorului agroalimentar.

(Foto: Freepik)