128
România pierde anual miliarde de euro prin importuri agroalimentare care ar putea fi, în bună măsură, înlocuite cu produse locale. În 2024, valoarea importurilor alimentare a depășit 12 miliarde de euro, în timp ce exporturile românești din același sector rămân semnificativ mai mici. Acest dezechilibru afectează profund economia națională – de la bugetul de stat, până la fermele mici și comunitățile rurale.
Importurile masive înseamnă: - taxe, TVA și profituri care pleacă în afara țării - locuri de muncă pierdute în agricultură, procesare și distribuție - scăderea colectării fiscale și presiune pe bugetul public - pierderea suveranității alimentare în fața lanțurilor internaționale
Un calcul realist arată că dacă 20% din aceste importuri ar fi înlocuite cu produse românești, PIB-ul național ar putea crește cu peste 1 miliard de euro anual, iar mii de locuri de muncă ar fi susținute în ferme, fabrici și rețele locale de aprovizionare.
Dar există și soluții. Și ele funcționează.
Un exemplu concret vine din județul Alba, unde o fabrică locală de lactate era pe punctul de a se închide. Printr-o mobilizare la nivel de comunitate – primărie, școală, cantină socială, restaurante locale – s-a creat un sistem de achiziții exclusiv din surse locale.
În mai puțin de 6 luni:
- fabrica a trecut pe profit
- 42 de locuri de muncă au fost salvate
- s-au făcut angajări noi
- a fost lansat un magazin de desfacere cu prețuri preferențiale pentru localnici
Inițiativa a fost completată de branding modern, sprijin logistic din partea cooperativei agricole și promovare în mass-media locală. Exemple similare există și în Cluj, Neamț, Covasna, Hunedoara – toate cu un principiu comun: banii rămân în comunitate, creează valoare și susțin bugetul public.
Concluzie: Fiecare leu cheltuit pe produse din import este o oportunitate pierdută pentru economia națională. Fiecare achiziție locală – publică sau privată – este un act de investiție în România. Nu e vorba doar de cifre. Este vorba de alegeri. Iar când comunitățile aleg românește, rezultatele se văd imediat: în locuri de muncă, taxe locale, dezvoltare și siguranță alimentară.
(Foto: Freepik)