Cei aproximativ 12 miliarde de euro puși la bătaie de UE din 2014 nu au ajutat sectorul ecologic să înflorească pe măsură, se arată într-un comunicat al Curții Europeană de Conturi, transmis redacției infoFERMA.

Politicile și strategia europeană sunt slăbite de lacune și inconsecvențe.

Obiectivul ca 25 % din terenurile agricole din UE să fie cultivate ecologic, stabilit pentru anul 2030, pare imposibil de atins. Un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sprijinului acordat de UE pentru agricultura ecologică. În strategia actuală se remarcă deficiențe semnificative.

Nici viitorul de după 2030 nu arată mai grozav: zero viziune și zero obiective pentru sectorul ecologic. Suprafața de teren cultivată ecologic a crescut, grație miliardelor de euro puse la dispoziție anual de UE.

Pe de altă parte, cerințele și nevoile sectorului nu sunt suficient luate în considerare. Producția ecologică rămâne astfel o piață de nișă, iar auditorii avertizează că sprijinul UE va rata probabil ținta pe care și-a fixat-o pentru acest sector.

Agricultura ecologică este o componentă esențială a Strategiei UE „De la fermă la consumator”. Ea are un rol în îndeplinirea obiectivelor ambițioase ale UE în materie de mediu și climă.

În perioada 2014-2022, prin politica agricolă comună (PAC), fermierii europeni au primit aproximativ 12 miliarde de euro pentru a trece la agricultura ecologică sau pentru a menține practici agricole ecologice. 1

5 miliarde suplimentare sunt prevăzute până în 2027. Ritmul de adoptare a agriculturii ecologice variază însă semnificativ de la un stat membru la altul. În Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Irlanda și Malta, proporția este sub 5 % din suprafața agricolă, în timp ce Austria a depășit 25 %.

Agricultura europeană devine mai verde

Un rol esențial în acest sens îl are agricultura ecologică. Pentru ca succesul să fie însă de durată, nu este suficient să mizăm totul pe creșterea suprafeței de teren cultivate ecologic. Trebuie să se facă mai mult pentru a sprijini sectorul în ansamblu, adică să se dezvolte piața și să se stimuleze producția”, a declarat doamna Keit Pentus-Rosimannus, membra Curții responsabilă de acest audit.

„Altfel, riscăm să creăm un sistem dezechilibrat, complet dependent de banii de la UE, în loc să favorizăm o industrie prosperă stimulată de consumatori informați.”

Auditorii au constatat că sprijinul PAC poate neglija obiectivele de mediu și de piață. De exemplu, un fermier poate primi bani de la UE chiar dacă nu aplică standardele de rotație a culturilor sau de bunăstare a animalelor, care sunt principii de bază ale agriculturii ecologice.

Ba mai mult, s-a constatat că folosirea semințelor neecologice pentru culturi ecologice este o practică răspândită, autorizațiile obținându-se ușor. Potrivit auditorilor, nu există în prezent nicio modalitate de a măsura cum se manifestă în practică presupusele beneficii pentru mediu ale agriculturii ecologice.

Sprijinul PAC este acordat cu scopul de a-i despăgubi pe fermieri pentru costurile suplimentare și pentru pierderea de venituri ca urmare a trecerii de la agricultura convențională la cea ecologică.

Fermierii înregistrați în sistemul de agricultură ecologică nu sunt obligați să producă produse ecologice pentru a primi bani din partea UE. Ce înseamnă asta în practică? Piața producției ecologice rămâne foarte mică – doar 4 % din totalul pieței alimentare din UE.

La un nivel macro, auditorii UE pun sub semnul întrebării strategia UE în domeniu. Actualul plan de acțiune pentru acest sector a fost îmbunătățit față de cel anterior, însă el nu conține anumite elemente-cheie.

Lipsesc obiective adecvate și cuantificabile pentru sectorul ecologic și nu s-au prevăzut modalități de măsurare a progresului. În plus, auditorii subliniază că, pentru perioada de după 2030, nu există nicio viziune strategică, necesară de altfel pentru a aduce stabilitatea și perspectiva pe termen lung de care sectorul are nevoie pentru a reuși.

În practică, singurul obiectiv (neobligatoriu) pe care UE l-a stabilit pentru acest sector este de a crește suprafața consacrată agriculturii ecologice. Dezvoltarea acestui tip de agricultură și ambițiile privind extinderea sa diferă însă considerabil de la o țară la alta.

Atât de mult încât UE riscă să nu își atingă obiectivul de 25 % stabilit pentru 2030. Pentru a reveni pe drumul cel bun, ritmul adoptării practicilor agricole ecologice în Europa ar trebui să se dubleze, avertizează auditorii.

Informații generale

Începând cu anii 1990, UE a încurajat utilizarea unor practici agricole mai durabile din punctul de vedere al mediului. Dintre acestea, agricultura ecologică rămâne singura metodă de producție agricolă standardizată și reglementată în prezent la nivelul UE.

Agricultura ecologică urmărește să producă alimente utilizând substanțe și procese naturale. Ea contribuie astfel la creșterea biodiversității și la reducerea poluării apei, a aerului și a solului.

În 2022, aproximativ 17 milioane de hectare erau utilizate pentru agricultura ecologică în UE, reprezentând 10,5 % din suprafața agricolă utilizată totală.

Raportul special nr. 19/2024, intitulat „Agricultura ecologică în UE – Lacune și inconsecvențe frânează succesul politicii”, este disponibil pe site-ul Curții.

Curtea va publica mai târziu în cursul acestui an și un raport privind politica UE în materie de etichetare a produselor alimentare. (Foto: Freepik)