Începutul de an a fost marcat cu siguranță de protestele fermierilor români, care s-au alăturat protestelor similare ale fermierilor din mai multe state europene. Cu siguranță, solicitările lor înaintate guvernului și Ministerului Agriculturii au fost în cea mai mare parte justificate, fermierii din România întâmpinând mari dificultăți în desfășurarea activității. Cu toate acestea, nu excludem faptul ca aceste proteste, atât cele de pe plan național, cât și cele din alte țări ale Uniunii Europene, să fi fost determinate și de apropiatele alegeri de tot felul care vor avea loc mai peste tot. Cu alte cuvinte, să profite de faptul că guvernanții sunt, din acest punct de vedere, cu spatele la perete. Să vedem, însă, cu ce s-au ales fermierii noștri în urma protestelor pe care unii dintre ei le-au organizat și la care au participat și, mai ales, care le sunt perspectivele.

Peste două miliarde de euro

Că au avut în spate pe cineva care să fi organizat protestele fermierilor români de la începutul anului, că nu au avut decât necazurile în spinare, asta nu mai contează, de vreme ce o mare parte dintre revendicările celor strânși la Afumați, la vama cu Ucraina sau la porțile portului din Constanța au fost reale.

Ca să fim corecți, totuși, să spunem că fermierii protestatari au fost în număr mic, iar principalele asociații profesionale s-au dezis de demersul celor de pe șosele. La fel cum, trebuie precizat că, așa cum au relatat surse de încredere, majoritatea celor de pe tractoare nici măcar nu au fost proprietari de fermă, ci salariați de-ai lor, trimiși să le fie mesageri. Firește, purtătorii de cuvânt au fost, totuși, fermieri.

Din câte ne amintim, ce s-a întâmplat la începutul anului 2024, așa pipernicit cum a fost el, a fost, totuși, cel mai mare protest al fermierilor din România, acțiune care, într-un final, a dus la obținerea unor ajutoare concrete din partea guvernului, dintre care, cel mai important ni se pare a fi îmbunătățirea condițiilor de accesare și garantare a împrumuturilor, precum și sprijinul aferent dobânzilor bancare.          Apoi, putem să contabilizăm:

-Sprijin pentru achitarea energiei electrice consumată în irigații

-Finanțare din fonduri europene de peste 1 miliard pentru agricultură

-Grantulri directe destinate producătorilor din sectorul vegetal

-Sprijin în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă din anul 2023

-Alte 126 de milioane de euro ca ajutor pentru porturile afectate de creșterea traficului de mărfuri din Ucraina

-Măsuri legislative pentru conducătorii de utilaje agricole

-270 de milioane de lei pentru subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură

-Diferite scheme de ajutor și de finanțare pentru sectoarele de creștere a animalelor: suin, bovine de lapte, bovine de carne, bubaline, avicol, ovine și caprine.

Dacă facem totalul tuturor măsurilor de sprijin acordate fermierilor, inclusiv deja programate sau ca urmare a presiunilor acestora asupra guvernanților, cu siguranță pot fi contabilizate peste două miliarde de euro, bani care îi vor ajuta să depășească momentul dificil de acum. Dar în viitor?

Unul dintre protestatari striga la Afumați: ”Suntem români și vrem să rămânem români!” Suntem convinși că așa vor rămâne fermierii din România, dar oricât ar acuza Uniunea Europeană pentru fel de fel de lucruri, iată, fără fondurile venite de acolo ar da faliment. Deci, trebuie să rețină această realitate.

Pe de altă parte, indiferent cât ar protesta, fermierii români trebuie să înțeleagă faptul că prețurile sunt determinate de piață, nu de măsurile administrative. Iar, ca exemplu, dacă vorbim despre cereale, precizăm că pentru finalul acestui an, FAO estimează o creștere a stocurilor cu peste 23 de milioane de tone.

Asta înseamnă că, oricât s-ar da peste cap guvernul României sau guvernele lumii, prețul mondial la grâu, porumb, rapiță sau triticale va scădea în continuare. Oricum, deocamdată, fermierii români nu o duc rău deloc!

Care a fost impactul pe plan internațional?

Potrivit recentelor proiecții ale Consiliului European pentru Relații Externe, citate de FoodNavigator, următorul Parlament European va fi mai de dreapta ca oricând, cu partidele populiste antieuropene probabil să ajungă în fruntea sondajelor în nouă state membre și să ocupe locul al doilea sau al treilea în alte nouă.

Potrivit think tank-ului, în iunie 2024, aproape jumătate din locurile parlamentare ale UE vor fi ocupate de reprezentanți din afara celor trei grupuri principale de centru, iar o coaliție de dreapta populistă ar putea deține majoritatea. Acest lucru ar putea duce la schimbări semnificative în politica UE, în special în ceea ce privește problemele de mediu.

Semnele unei schimbări durabile de la politica de stânga centristă la cea de dreapta s-au simțit în ultimele alegeri naționale din întreaga Europă, alegătorii din Slovacia și Țările de Jos i-au plasat la putere pe politicieni de dreapta toamna trecută.

În SUA, președintele Partidului Democrat, Joe Biden, este din ce în ce mai probabil să candideze împotriva lui Donald Trump, care a devenit cel mai probabil candidat din Partidul Republican pentru a candida la alegerile prezidențiale din SUA din 2024.

De ambele maluri ale Atlanticului, protestele fermierilor i-au galvanizat pe politicienii de dreapta. În Italia, liderul partidului Lega, Matteo Salvini, a salutat recent fermierii ”ale căror tractoare forțează Europa să se întoarcă asupra nebuniilor impuse de multinaționale și de stânga politică”, în timp ce în SUA, fostul președinte Trump, care încă face campanie în zonele republicane împotriva ultimului său contestatar, Nikki Haley, s-a lăudat cu ajutorul federal record oferit fermierilor americani în timpul președinției sale.

Vinovatele de serviciu: Prețurile și politicile de mediu

Pentru a încerca să dezvăluie peisajul politic și social complex, DairyReporter l-a contactat Dr. Joseph Glauber, cercetător senior la Institutul Internațional de Cercetare a Politicii Alimentare, care a petrecut 30 de ani la Departamentul Agriculturii din SUA, inclusiv ca economist șef între 2008 și 2014, când supraveghea problemele climatice, energetice și de reglementare, precum și previziunile și proiecțiile agricole.

Glauber are, de asemenea, o experiență în calitate de negociator comercial, fiind negociator-șef în domeniul agriculturii în cadrul discuțiilor de la Doha. Acesta a fost  întrebat care sunt cauzele majore care i-au determinat pe fermierii europeni să protesteze. El a spus că, deși au existat unele diferențe specifice țării, mai mulți factori au fost aplicați în general.

”Dacă te uiți la prețurile cerealelor și ale semințelor oleaginoase, acestea au scăzut foarte mult în ultimele 18 luni”, a explicat el. ”Așadar, fermierii au văzut scăderea încasărilor în numerar, ceea ce a stârnit îngrijorări atât în SUA, cât și în Europa.

Dar pe deasupra, în special în Europa de Est, acele țări care se învecinează cu Ucraina au avut o mulțime de produse care au ajuns pe piețele lor, de când a izbucnit războiul cu Rusia.

De asemenea, au fost nevoiți să concureze cu cerealele ucrainene și cu alte produse agricole pentru depozitare, deoarece 2 milioane de tone de cereale pe lună erau transportate prin inițiativa Solidarity Lanes. Multe dintre acestea transporturi se sfârșeau, cel puțin înainte de Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, în multe țări din Europa de Est. Și astfel, prețurile acolo au fost și mai mici din cauza concurenței.

Războiul a dus, de asemenea, la o creștere a prețurilor energiei și, prin urmare, a costurilor de intrare care au fost resimțite în toată Europa, dacă mai puțin în SUA. Aceste costuri de intrare cresc marjele strânse, iar atunci când marjele de profit scad, fermierii se uită la o mulțime de cauze diferite spre care să-și arate cu degetul. Și asta provoacă o mulțime de neliniște.

Și apoi, există presiune pentru a aborda sustenabilitatea mediului. Conversațiile pe care le poartă statele membre ale UE și Comisia Europeană în ceea ce privește standardele de durabilitate și încercarea de a reduce emisiile de azot, de exemplu, este ceea ce a provocat o mulțime de proteste ale fermierilor, în special în Europa de Nord. În special în Țările de Jos, există teamă că politicile de sere ar putea avea un impact negativ  asupra situației lor”.

”Revolta tractoarelor”

Glauber a mai spus că nu există nicio îndoială că fermierii europeni și-au exprimat mai mult nemulțumirea în comparație cu omologii lor din SUA, deși acest lucru se poate datora specificului regional.

”La sfârșitul anilor 1970, am avut camionagiii care au venit la Washington pentru a protesta”, a spus el, referindu-se la protestele cu tractoare din 1978 și 1979, organizate de Mișcarea Agricultură Americană, ca răspuns la Farm Bill din 1977, care a dus la o scădere a preţurilor mărfurilor la un nivel mai mic decât costul de producţie.

Doar că nu înțelegi asta doar în SUA. Franța, prin comparație, are o lungă tradiție de proteste active, unde unul dintre lucrurile de făcut este să blochezi tranzitul și drumurile. Bănuiesc că acest lucru atrage atenția factorilor de decizie, deși nu știu dacă va fi pe termen lung”.

El a insistat că fermierii americani au fost mai puțin afectați de tulburările geopolitice care îi afectează pe omologii lor europeni în ceea ce privește veniturile: ”Când ne uităm la fermierii americani, ei au fost nemulțumiți de faptul că prețurile lor au scăzut în ultimii doi ani, dar chiar aveau un venit record”, a explicat el.

”Dar nu cred că fermierii americani au văzut o reducere totală a afacerilor”. Potrivit Departamentului pentru Agricultură al SUA, se estimează că veniturile fermierilor vor scădea în 2024 cu mai mult de un sfert față de 2023, cu peste 40% sub nivelul record din 2022, dar cu puțin sub 2% sub media pe 20 de ani.

Scăderea preconizată este cauzată în mare măsură de încasările mai mici în numerar, dar și de cheltuielile de producție mai mari și a plăților guvernamentale directe mai mici, în special asistența suplimentară și ad-hoc mai redusă, în caz de dezastru.

Glauber a adăugat că profiturile fermierilor din SUA arată încă relativ sănătoase:

”Proiecțiile din acest an sunt că venitul agricol din SUA va scădea semnificativ față de anul trecut, dar este încă relativ ridicat, în comparație cu ultimii cinci ani și cu siguranță cu media ultimilor 10 ani a prețurilor”, a spus el.

”Totuși, cred că fermierii se confruntă cu o mulțime de stres. Costurile de intrare sunt o mare parte din aceasta. Reglementările de mediu joacă, de asemenea, un rol aici, așa cum sunt în Europa. Există, de asemenea, unele impulsuri protecționiste atunci când oamenii se uită la prețuri mai mici, pentru a da vina pe importurile din alte țări”.

Ar putea  protecționismul să schimbe comerțul global?

Interlocutorul a fost întrebat cât de multă influență au fermierii asupra politicienilor, având în vedere accentul global pus pe securitatea alimentară, dar și conștientizarea tot mai mare a rolului agriculturii în schimbările climatice.

”Temerile sunt”, a spus Glauber. ”Vor regândi factorii de decizie politică partea de reglementare a lucrurilor? Vor face ajustări ale politicilor actuale, vor căuta să despăgubească fermierii? Toate acestea ar costa bani și o mulțime de programe de finanțare sunt acum destinate altor lucruri”.

El a mai subliniat că, spre deosebire de UE, unde o politică agricolă comună se aplică tuturor membrilor blocului, guvernul SUA a ales o rută foarte diferită în ceea ce privește acordarea de subvenții fermierilor, pentru a stimula acțiunile pozitive de mediu:

”Există critici care sunt adresate aceastei abordări, cum că pur și simplu nu este atât de eficient, dar este costisitor și nu dă rezultate la fel de mult ca, de exemplu, o structură de reglementare.

Marea dezbatere din organizațiile internaționale este acum despre reutilizarea sprijinului intern și eliminarea sprijinului de la măsurile de distorsionare a comerțului și punerea acestuia pe o cale mai ecologică. Problema în SUA este că nu se vorbește cu adevărat despre reutilizarea sprijinului, ci despre adăugarea unui sprijin suplimentar.

”Mulți oameni consideră că așa-numita adiționalitate (cât de mult fac fermierii în plus față de ceea ce ar face altfel în absența acestor programe) nu este deloc grozavă.

Republicanii sunt dispuși să susțină programele climatice inteligente, atâta timp cât programele premergătoare celor nou propuse nu au fost eliminate.

Așadar, dacă SUA vor ajunge cu un președinte republican, ar exista apetitul de a abandona programele agricole inteligente din punct de vedere climatic? ”Mulți fermieri care primesc aceste beneficii sunt republicani”, a răspuns Glauber, adăugând că există mai mult o divizare regională în privința asta.

”Fermierii din sudul SUA, în cea mai mare parte, și-au dorit prețuri de sprijin mai mari și, dacă asta înseamnă pierderea programelor climatice inteligente, s-ar simți confortabil cu asta”, a spus el. ”În alte zone ale țării, în special producătorii de animale au beneficiat foarte mult de pe urma finanțării inteligente din punct de vedere climatic. Deci nu cred că ar dispărea. Din punct de vedere politic, republicanii își dau seama că nu este o alegere ușoară”.

În ceea ce privește fermierii de lapte, se aplică și diferențe regionale. ”Fermierii care produc lapte trec prin cicluri, în ceea ce privește costurile lor. Ei au văzut costuri foarte mari pentru furaje în 2022, deoarece prețurile la porumb și la soia au crescut la niveluri foarte ridicate.

Cei din părțile de vest, care nu sunt ferme bazate pe pășuni, și-au văzut marjele în scădere, așa că nu au fost deosebit de fericiți. Pentru ei, totul este despre cum arată costurile lor de hrană și cât de puternice sunt prețurile la lactate. Din nou, cred că mulți fermieri de lapte văd aceste programe inteligente din punct de vedere climatic ca fiind potențial de ajutor”.

O cale periculos de urmat

Totul s-ar putea reduce la modul în care politica globală protecționistă se dovedește a fi în viitor ceva care este văzut ca o preocupare reală. ”Ar fi o cale foarte periculoasă de urmat”, a spus el.

”Dacă dintr-o dată vedem politici protecționiste, ce ar însemna asta pentru multe piețe? Mă aștept ca producătorii europeni să fie răniți dacă liderii mondiali ar fi brusc hotărâți să fie mai protecționiști. Și știm că Donald Trump a urmat o agendă foarte protecționistă în primul său mandat. Chiar și acum vorbește despre instituirea unor tarife generale la import, impunând tarife de 60% asupra Chinei. Cred că ar fi devastator pentru agricultura americană”.

Si totuși, există mai multe motive pentru care mulți fermieri sunt pro-Trump, a adăugat el: ”S-a bucurat de o mare popularitate în statele agricole. Și, în ciuda acestui război comercial cu China, fermierii au fost salvați cu aproximativ 25 de miliarde de dolari în bani suplimentari, care le-au fost dați drept compensație”.

Este puțin probabil ca acest model să fie durabil pe termen lung, a sugerat el. ”Cred că dacă Trump s-ar întoarce și ar face asta, nu va fi doar China afectată, ci ar fi fiecare țară. Și ar afecta industriile dincolo de agricultură, și cred că, la sfârșitul zilei, ar exista o mulțime de reacții adverse”.

De asemenea, Trump face apel la fermieri prin retorica sa împotriva reglementărilor de mediu, a adăugat Glauber:

”Mulți fermieri sunt de părere că democrații încearcă să-și reglementeze afacerile și, corect sau greșit, acesta este punctul lor de vedere. Dar am auzit că din ce în ce mai mulți fermieri sunt nervoși în legătură cu discuțiile despre o președinție Trump, care va implementa această revenire la politica comercială din anii trecuți. Sunt foarte nervoși că se întâmplă asta”.

La rândul ei, o analiză Politico a constatat că plățile fermierilor în primii trei ani ai președinției lui Joe Biden au fost aproape identice cu aceeași perioadă sub Trump, iar venitul net s-a îmbunătățit sub Biden. Rămâne de văzut dacă asta ar fi suficient în luna noiembrie.

Bun. Și Europa?

Înțelegem din dialogul de mai sus că peste Ocean, lucrurile sunt cu mult mai bune pentru fermieri, decât în Uniunea Europeană. Și atunci, cu ce se aleg fermierii europeni în urma protestelor?

În primul rând, se așteaptă ca, în urma apelurilor lansate către Comisia Europeană de șefii unor guverne europene, cum ar fi Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, România, Portugalia, Slovacia sau Ungaria, să se adopte noi reguli comerciale pe lanțul de aprovizionare, menite, pe de o parte, să întârească poziția de negociere a entităților de fermieri în relația cu retailul, iar, pe de altă parte, să diminueze puterea acestuia, în negocierile cu furnizorii.

Doar că, la jumătatea lunii februarie, Eurocommerce, adică, asociația europeană a comercianților, a adresat organismelor europene un protest cât se poate de serios, avertizând că astfel de măsuri ar afecta lanțul de aprovizionare și ar determina creșteri de prețuri la raft, lucru care ar diminua aproape toate afacerile și, mai grav, interesul consumatorilor.

Pe de altă parte, dacă ne gândim la cealaltă temă majoră pusă în fața politicienilor de fermierii protestatari, adică, Green Deal, este clar că, pentru a realiza Pactul verde al UE, este nevoie de finanțare pentru peisaj, după cum nota Euractiv.

În ciuda potențialului ca restaurarea naturii să aducă beneficii pentru mai multe sectoare din Europa, decalajul de finanțare rămâne imens și urgent. Acest lucru este uluitor, având în vedere costurile degradării terenurilor pentru sectoare precum alimentația și agricultura – se estimează că degradarea solului îi costă pe fermierii din UE în medie 1,25 miliarde EUR pe an.

În timp ce estimările variază, câțiva observatori proeminenți sunt de acord că, în prezent, ne lipsim cu sute de miliarde de euro pentru biodiversitate, soluții bazate pe natură și inversarea degradării terenurilor la nivel global.

Avem nevoie, așadar, de noi modele de finanțare care să împartă sarcina între sectoarele societății, dacă vrem să atingem multiplele obiective europene care includ clima și natura. În acest scop, la nivelul Uniunii Europene, 19 organizații internaționale, inclusiv World Resource Institute, Gold Standard, The Nature Conservancy și EIT Climate KIC, au propus programul ”Landscape Finance”, o abordare de finanțare care sprijină politicile de mediu și, mai ales, fermierii europeni.

Acest program își poate dovedi utilitatea pe măsură ce protestele fermierilor au crescut, iar oficialii UE, de teamă, au anunțat că vor retrage măsurile Green Deal. Mai mult ca niciodată, avem nevoie de noi cadre de finanțare, cum ar fi Landscape Finance, pentru a sprijini restaurarea naturii și pentru a ajuta fermierii să treacă la practici mai regenerative la scară peisaj.

Profitând de faptul că peste tot sunt alegeri de tot felul sau împinși de la spate de nevoi, după cum am văzut mai sus, protestele fermierilor nu doar că au avut justificări dintre cele mai serioase dar, în funcție de fiecare țară în parte, și-au găsit și finalitatea, în sensul ajutoarelor care le sunt acordate. Problema e că aceste ajutoare sunt de moment, lucru de care nu toată lumea e conștientă. (Foto: Freepik)