Cenușa de lemn ca alternativă la îngrășământul cu potasiu crește biomasa de 3,31 ori, conform unui studiu efectuat în Japonia și citat de AgTechNavigator.

Efectele cenușii

Cercetătorii au investigat efectele cenușii de lemn ca îngrășământ cu potasiu printr-un experiment în ghiveci pe komatsuna, cunoscut și sub numele de spanac cu muștar japonez.

Cu un tratament cu 1% cenușă de lemn, absorbția de potasiu a plantei a crescut semnificativ - de la 123 mg/kg la 559 mg/kg - ceea ce a dus la o creștere de 3,31 ori a biomasei culturilor.

Greutatea uscată deasupra solului a crescut de 2,86 ori față de control. „Aplicarea cenușii de lemn a dus la o creștere substanțială a biomasei culturilor, evidențiind potențialul său ca îngrășământ eficient cu potasiu.”

Cercetătorii au observat că cenușa de lemn utilizată în studiu conținea concentrații mari de potasiu (168 g/kg).

Îmbunătățirea solului

În plus, tratamentul cu cenușă de lemn a crescut semnificativ pH-ul soluției de sol de la aproximativ 7,2 până la 7,4, comparativ cu 4,5 al controlului.

Studiul a sugerat că creșterea pH-ului solului a îmbunătățit mediul de creștere a culturilor, a crescut conținutul de carbon organic, a sporit activitatea microbiană și a promovat mineralizarea azotului, contribuind în continuare la creșterea culturilor.

Acest „efect de calcar”, au spus cercetătorii, a fost atribuit carbonaților precum carbonatul de calciu și carbonatul de potasiu. De asemenea, s-a constatat că cenușa de lemn crește disponibilitatea nutrienților esențiali în sol.

În special, nivelurile de potasiu au prezentat cea mai semnificativă creștere, consolidând potențialul cenușei de lemn ca înlocuitor al îngrășămintelor cu potasiu.

În plus, concentrațiile de calciu, magneziu, fosfor și molibden au crescut atât în ​​sol, cât și în cultura în sine.

Cenușa de lemn este un produs secundar al generării de energie din biomasă lemnoasă, care a câștigat o tracțiune semnificativă ca sursă de energie regenerabilă, a subliniat studiul. Se estimează că în SUA sunt generate între trei și cinci milioane de tone de cenușă de lemn, atât din industria primară, cât și din cea secundară a lemnului.

„Majoritatea acestei cenuși este depozitată în gropi de gunoi, peste 80% din cenușa cazanelor provenite de la fabricile de celuloză și hârtie din SUA fiind eliminată în gropi de gunoi sau lagune. Costurile crescânde de eliminare și disponibilitatea limitată a gropilor de gunoi au stârnit interesul pentru utilizări alternative ale cenușii de lemn”, se arată în studiu.

Metale grele: aspectele bune și rele

Îngrășământul cu cenușă de lemn a afectat, de asemenea, metalele grele din soluția solului și absorbția acestora de către culturi.

În general, a avut efecte variate asupra diferitelor metale grele. Concentrațiile de zinc, mangan, nichel (Ni) și cadmiu au scăzut. În special, nivelurile de cadmiu au scăzut de la 0,709 mg/kg la 0,057 mg/kg, ceea ce este sub standardul Codex.

Acest lucru a fost atribuit și creșterii pH-ului solului cauzată de conținutul ridicat de carbonat al cenușii de lemn.

Nivelurile de cupru și crom din sol au crescut semnificativ în comparație cu controlul. Cu toate acestea, absorbția acestor compuși a fost mai mică în culturi. Cercetătorii consideră că cuprul și cromul din cenușa de lemn au fost dificil de absorbit de către culturi.

În plus, cenușa de lemn conține metale precum crom, cupru, cadmiu, precum și microelemente precum nichel și arsenic, crescând riscul de levigare.

Un obstacol major

Cercetătorii au afirmat că potențialul de contaminare cu metale grele a reprezentat un obstacol major în calea adoptării cenușei de lemn ca alternativă.

„Deși cenușa de lemn poate îmbunătăți fertilitatea solului și creșterea culturilor, este necesară o gestionare atentă pentru a atenua riscurile potențiale asociate cu contaminarea cu metale grele.

Reducerea biodisponibilității Zn, Mn, Ni și Cd în soluția solului subliniază în continuare necesitatea unei gestionări echilibrate a nutrienților pentru a evita deficiențele de micronutrienți în culturi.”

Cercetătorii au concluzionat: „Cenușa de lemn se dovedește promițătoare ca o alternativă durabilă la îngrășămintele convenționale cu K, în special în solurile acide și cu conținut scăzut de K.

Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a optimiza ratele de aplicare și a dezvolta strategii de minimizare a riscurilor de mediu asociate cu metalele grele.

Studiile de teren pe termen lung sunt, de asemenea, necesare pentru a evalua efectele cumulative ale cenușei de lemn asupra sănătății solului, productivității culturilor și sustenabilității mediului.” (Foto: Freepik)