Agricultura românească se confruntă cu o criză de personal fără precedent. Conform Eurostat (2024), vârsta medie a fermierilor români este de 57 de ani, iar doar 8% dintre managerii de exploatații au sub 40 de ani. În același timp, peste 250.000 de lucrători sezonieri părăsesc anual țara pentru munci agricole în statele vest-europene, generând un deficit structural intern.

INS (2024) estimează că, din totalul forței de muncă active în agricultură, peste 40% lucrează în regim informal, fără contracte și fără formare profesională. Lipsa personalului calificat afectează direct randamentul fermelor, gestionarea echipamentelor moderne și capacitatea de inovare. În fermele de lapte și carne, acest deficit se traduce prin pierderi de productivitate de până la 15%, potrivit MADR.

Pentru a inversa această tendință, România trebuie să accelereze implementarea programelor de formare și reprofesionalizare finanțate prin AFIR și Comisia Europeană. Intervențiile dedicate formării tinerilor fermieri și instruirii digitale în agricultură de precizie sunt esențiale pentru viitorul sectorului. În lipsa lor, tehnologiile verzi și digitale riscă să rămână neutilizate, iar competitivitatea fermelor românești va continua să scadă.

Criza de resurse umane nu este doar o problemă socială, ci una strategică. Într-o economie europeană bazată pe sustenabilitate și tehnologie, agricultura nu mai poate fi gândită fără educație, specializare și atragerea tinerilor către un sector cu potențial real de dezvoltare.

(Foto: Freepik)