Repere

108

Deseurile agricole pot asigura, in Romania, peste 63% din biomasa energetica

autor

infoFERMA.ro

distribuie

Rapia, porumbul, sorgul, salcia si stuful sunt doar cateva dintre culturile care ar putea genera biomasa necesara pentru obinerea de energie regenerabila. Studiile referitoare la poteialul de biomasa al arii noastre indica ca deseurile agricole s-ar putea constitui in principala categorie de resurse in acest sector. Programele de finanare ale Uniunii Europene au stabilit ca document de viziune strategica Strategia 2020, care are ca prioritai reutilizarea resurselor de apa, energie electrica si termica, protejarea mediului prin reducerea cu 20% a gazelor cu efect de sera, inlocuirea consumului de combustibili fosili cu resurse regenerabile, intarirea securitaii energetice prin utilizarea biomasei pentru sisteme de incalzire si producere a energiei. Conform strategiei naionale si legii eficienei energetice, toate localitaile cu minim 5.000 de locuitori trebuie sa aiba o strategie locala de utilizare a acestor resurse, si orice localitate cu peste 10.000 de locuitori trebuie sa aiba o structura proprie sau externalizata de management energetic, a declarat Cristian Parvan, presedintele Patronatului Serviciilor Private din Romania PSPR. in studiile referitoare la poteialul de biomasa al arii noastre, experii de la Institutul Naional De Cercetare Dezvoltare Agricola Fundulea au propus ca estimare, potenialul de biomasa la nivel naional de circa 7,6 milioane tone echivalent petrol/an aproximativ 318 PJ, care se constituie din urmatoarele categorii principale: * reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc: 15,5%; * deseuri de lemn a rumegus si alte resturi de lemn: 6,4%; * deseuri agricole din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de via de vie s.a: 63,2%; * biogaz: 7,7%; * deseuri si reziduuri menajere urbane: 7,2% De asemenea, specialistii de la acelasi institut au efectuat teste de culturi energetice care pot permite obinerea de producii dupa cum urmeaza: * Rapita Brassica carinata - 12-14 tone substana uscata/hectar t su/ha; * Porumb Zea mays - 22-30 t su/ha; * Sorg zaharat Sorghum saccharatum - 22-35 t su/ha; * Sorg Sudan Sorghum sudanese - 25-30 t su/ha; * Salcie energetica Salix - 15-18 t su/ha; * Iarba elefantului Miscanthus spp - 12-18 t su/ha; * Anghinare - Cynara cardunculus a 12-18 t su/ha; * Plop Populus spp. - 10-15 t su/ha; * Mei Panicum virgatum - 12-14 t su/ha; * Stuf gigant Arundo donax - 15-18 t su/ha; * Topinambur Helianthus tuberosum - 17-25 t su/ha biomasa si 4,4-9 tone tuberculi la hectar; * Copacul Prinesei Pawlownia tomenthosa - 12-18 t su/ha; * Arbust de petrol Jatropha sp. a 5-14 t su/ha; * Laptele cainelui Euphorbia lathyris sau Euphorbia tiriculli - 10-15 t su/ha; * Iarba energetica Eliytrigia elongana - 10-12 t su/ha; Definirea unor programe de utilizare eficienta a energiei pentru instituiile publice ar atrage sume importante din fondurile europene, peste 10 miliarde de euro in noi tehnologii care sa conduca la reducerea consumului cu minimum 20%, introducerea standardelor si directivelor europene pentru achiziii publice cum ar fi externalizarea utilitailor prin companii ESCO, definirea unei vizuni de mobilitate urbana la nivelul oraselor si zonelor metropolitane, avand in vedere dublarea numarului de masini, a poluarii generate de acestea si a bolilor ce decurg din aceasta - de astm, de inima, de cancer, a mai menionat presedintele PSPR.

aflat

anterior
urmator

read

newsletter1

newsletter2