După cum informează Euractiv, la Bruxelles, un grup de miniștri și reprezentanți ai statelor membre s-au adunat cu speranţa de a avansa discuţiile asupra distribuţiei subvenţiilor agricole — un pilon esenţial al Politicii Agricole Comune (PAC).

Tensiunile cresc

Însă, ceea ce ar fi trebuit să fie un pas înainte s-a transformat rapid într-un veritabil impas. Forumul s-a transformat într-un ring de acuzaţii reciproce, care a paralizat discuţiile înainte de a se ajunge la vreun acord .

Amplasat în lumina puternică a intereselor naţionale și a farmecelor politice, evenimentul a arătat pe viu cât de fragil este consensul european. O delegaţie vine cu propuneri clare – o repartizare echitabilă a fondurilor, menită să sprijine fermele mici şi mijlocii.

Alta o contrabalansează: Franţa şi Spania, de pildă, reamintesc rolul semnificativ al agriculturii lor de mare amploare. Tensiunile cresc când se discuta despre criteriile de alocare: suprafaţa, producţia, respectarea standardelor verzi – dar şi echitatea socială.

Într-un moment tensionat, un ministru din Estul Europei îşi exprimă deschis frustrarea, susţinând că „fiecare euro trebuie să se întoarcă acasă”. Viziuni divergente ies la suprafaţă.

Priorități

Miniștrii din centrele agricole mari solicită clarificări: „Care sunt prioritățile blocului?”, întreabă ei. Răspunsul a întârziat. Astfel forumul a ajuns să se blocheze — nu din lipsă de voinţă, ci din lipsă de un fir comun de decizie.

Deraierea discuțiilor nu a fost doar o scenă politică, ci un semnal clar: în fața viitoarelor negocieri bugetare (pe perioada 2028–2034), statele membre rămân adânc divide. Finger‑pointing‑ul — cine şi ce motive ar avea — a început chiar în plen, evidenţiind divergenţe neadresate la nivelul Comisiei Europene.

Acest eşec deschide drumul pentru o serie de negocieri bilaterale, intensificări în culise și posibile intervenții politice venite chiar din partea Comisiei.

Potrivit Euractiv, scenariul unui blocaj prelungit nu este deloc de neglijat: statele vor reveni la negocieri pe coridoare sau în sesiuni informale, pentru a evita colapsul întregii PAC.

Poziția României

România a avut o poziție foarte fermă și distinctă în această dispută privind distribuţia subvenţiilor agricole la nivelul UE.

 Anterior, la reuniunea miniștrilor agriculturii din iunie-iulie 2024, delegația României a fost singura care nu a susținut concluziile comune pregătite de Președinția belgiană a Consiliului UE, cerând clarificări privind egalizarea nivelului ajutoarelor între statele vestice și cele estice

Oficialii de la București au reclamat persistent că fermierii din România și din Europa Centrală primesc subvenții mai mici per hectar comparativ cu cei din vest — fiind nevoie de o corecție care să reflecte acest dezechilibru regional .

Ca urmare, România s-a alăturat altor țări precum Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria în solicitarea unor derogări la normele de rotație a culturilor (GAEC 7) și la cerința de a menține circa 4 % din terenuri nelucrate (GAEC 8), argumentând specificitate structurală și integrarea ferme‑zootehnie

 Această poziție arată o atitudine independentă și, uneori, critică față de poziția majorității UE, în special față de Franța, Spania sau Germania, percepute ca favorizând propriile structuri agricole.

Totodată, România insistă pe ajustări care să corecteze distribuția fondurilor PAC, propunând un model echitabil care să susțină fermierii estici și de dimensiuni mici.

În paralel, se observă un joc strategic: pe de-o parte contestă consensul european, pe de alta urmărește adaptarea reglementărilor pentru condiții naționale — ceea ce înseamnă negocieri și compromisuri viitoare privind următorul cadru bugetar (2028–2034). (Foto: Freepik)