Euractiv apreciază la modul pozitiv eforturile fermierilor români din această perioadă. Fiind unul dintre principalii producători agricoli ai UE, România se mobilizează pentru a umple unele dintre golurile lăsate de exportatorii ruși și ucraineni, afirmă sursa citată.

Conflictul a perturbat grav sectorul agroalimentar al UE, dar și-a pus amprenta în special în România, care se învecinează cu Ucraina. Acest lucru a plasat România în fruntea posibilității de compensare a unora dintre golurile lăsate de exportatorii ruși și ucraineni.

Potrivit ministrului Agriculturii Adrian Chesnoiu, in timp ce Romania a inclus deja prevederi pentru imbunatatirea rezistentei sectorului sau, tara intentioneaza sa faca un pas mai departe.

„Multe dintre lucrurile pe care le-am prins în noul PAC se referă și la riscurile asociate. Înainte să vină războiul, am avut deja criza de energie și gaze, cu impact asupra rezultatelor”, a declarat el pentru EURACTIV România.

Planul, care detaliază modul în care România intenționează să îndeplinească cele nouă obiective la nivelul UE ale Politicii Agricole Comune (PAC) reformată, a fost înaintat la Bruxelles la doar câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, dar pregătit înainte de invazie.

Guvernul își reconsideră acum abordarea asupra planului, iar strategia agricolă a României va fi probabil influențată semnificativ în lumina războiului din Ucraina.

România face eforturi în special pe procesarea alimentelor, alocând fonduri specifice pentru a-și crește capacitatea în acest domeniu. „Pentru a asigura hrana necesară, trebuie să procesezi materia primă”, a subliniat Chesnoiu.

Între timp, potrivit lui Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, suprafețele care sunt cultivate cu floarea soarelui în mai multe zone ale României vor fi mai mari decât anul trecut.

Spre exemplu, un grup puternic de fermieri din zona Mureș, din centrul țării, au luat decizia de a se reorienta departe de culturile de sfeclă de zahăr după închiderea fabricii de zahăr din Luduș, deținută de grupul francez Tereos, să crească în schimb floarea soarelui.

Grupul își propune acum să înființeze cea mai mare fabrică de procesare a floarea-soarelui din România. Moise a adăugat că România continuă să susțină discuțiile privind securitatea alimentară care au loc la scară mai largă în întreaga UE, precum și deciziile de aprobare a unei derogări de la plantarea culturilor în zonele lăsate în pârghie pentru biodiversitate.

„Deocamdată, nu există motive de îngrijorare. Dar trebuie să fim foarte atenți și să vedem dacă ne putem permite să lăsăm 4% din terenurile noastre agricole necultivate pentru restul dacă ne putem permite să reducem numărul de îngrășăminte și pesticide și dacă aplicarea acestor măsuri nu va afecta negativ producția de cereale și , implicit, asigurarea securității agroalimentare a cetățenilor UE”, a avertizat acesta.

La rândul său, europarlamentarul Renew Alin Mituța, a subliniat că România ar trebui să facă eforturi pentru a produce mai multe culturi proteaginoase din cauza impactului conflictului asupra cerealelor folosite pentru hrana animalelor.

„Importăm în UE o cantitate foarte mare de culturi proteaginoase pentru animale, soia, de exemplu... Cred că trebuie să dezvoltăm în Uniunea Europeană capacitatea de a produce aceste culturi proteaginoase, iar România are un mare potențial pentru a face acest lucru.” a spus Mituța.

Un alt exemplu dat de europarlamentarul a fost dezvoltarea de alternative la îngrășămintele cu gaze naturale, lucru care este deosebit de important în contextul creșterii prețurilor la gaze și al necesității de a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia.

În ciuda faptului că este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE, România a fost grav afectată de problemele din sectorul îngrășămintelor, deoarece cei mai mari producători de îngrășăminte chimice din România au oprit producția fie din cauza unor probleme legale, fie din cauza prețului ridicat al gazului.

O mișcare de adaptare a strategiei României la această nouă realitate a fost încurajată activ de Comisia Europeană.

De exemplu, vorbind în timpul unei întâlniri recente, Mariusz Stefan Migas, șeful de unitate și Direcția Generală Agricultură a Comisiei Europene (DG AGRI), a spus că aceste planuri strategice naționale ar putea necesita modificare pentru a include elemente care se referă la situația din Ucraina și implicațiile conflictului asupra industriei agroalimentare din UE.

Aceasta poate include concentrarea sporită pe producția de floarea soarelui sau pe oportunitățile în domeniul producției de energie regenerabilă, a sugerat el.