Pe măsură ce lumea se pregătește să aplice deciziile privind schimbările climatice COP28, într-un an cu temperaturi în creștere și evenimente meteorologice extreme progresive, atenția se îndreaptă către soluții inovatoare pentru a aborda criza climatică, se arată în ultima analiză pe această temă realizată și publicată de FAO.

Trebuie luate măsuri urgente

Oamenii de știință de la Grupul Interguvernamental de Expertiză pentru Schimbări Climatice (IPCC) au spus acest lucru la începutul acestui an: soluțiile eficiente pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice constau în dezvoltarea rezistentă la schimbările climatice și măsuri holistice, inclusiv în sectoarele alimentare și agricole.

În timp ce sistemele agroalimentare contribuie la aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, ele dețin, de asemenea, un potențial uriaș de acțiune pozitivă asupra schimbărilor climatice. Provocarea cheie este găsirea modalităților de a hrăni o populație în creștere, reducând în același timp amprenta de carbon și impactul asupra mediului.

COP28 va servi ca o legătură pentru liderii care reprezintă guvernele, întreprinderile, ONG-urile și societatea civilă pentru a găsi soluții concrete în colaborare, iar Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) va fi în fruntea acestui efort.

Înainte de întâlnirea internațională, am vorbit cu Kaveh Zahedi, directorul Biroului FAO pentru Schimbări Climatice, Biodiversitate și Mediu (OCB), care a subliniat câteva dintre cele mai importante mesaje pe care Organizația le va transmite în timpul acestei COP, primul să avem o zi dedicată hranei, agriculturii și apei.

Soluțiile pentru sistemele agroalimentare aduc beneficii multiple, inclusiv acțiunile climatice

Pe fondul impactului în creștere asupra climei și al progresului lent în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, practicile sistemelor agroalimentare durabile pot ajuta țările și comunitățile să se adapteze, să creeze reziliență și să atenueze emisiile, asigurând securitatea alimentară și nutriția într-o lume în care aproximativ 735 de milioane de oameni suferă de foame  și în același timp inversând degradarea mediului și impactul acesteia.

„Avem deja soluții pentru a aborda schimbările climatice și multe dintre aceste soluții, fie că este vorba de agrosilvicultură, restaurarea solurilor, creșterea durabilă a animalelor sau managementul pescuitului, au multiple beneficii, deoarece pot sprijini, de asemenea, utilizarea durabilă a biodiversității, precum și ajuta cu securitatea alimentară, beneficii multiple din aceleași soluții pe care doar agricultura și sistemele alimentare le oferă”, explică Zahedi.

La COP, FAO va prezenta câteva inițiative unice ale sistemelor agroalimentare cu exemple de proiecte care demonstrează schimbarea pe teren. „Vrem să facem tot posibilul pentru ca finanțarea climatică să curgă către aceste soluții”, adaugă el.

Fără o creștere majoră a finanțelor, reducerea vulnerabilității oamenilor care lucrează în agricultură și sistemele alimentare și reducerea emisiilor din sector pur și simplu nu se va întâmpla (16 miliarde de tone de emisii au fost emise doar în 2021), avertizează Zahedi.

Sisteme agroalimentare și negocieri

FAO va sprijini, de asemenea, țările care lucrează din greu la aceste probleme prin negocieri oficiale și prin munca comună Sharm el-Sheikh privind implementarea acțiunii climatice în agricultură și securitate alimentară.

„Această muncă comună este foarte importantă pentru că aduce discuția despre agricultură, despre sistemele alimentare, într-o oarecare măsură, în centrul procesului de negociere și ne permite să vorbim despre soluțiile pe care acest sector le oferă pentru climă”, explică Zahedi. .

La COP28, țările vor negocia un plan de lucru pentru această lucrare comună, inclusiv o structură de coordonare în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Negociatorii vor explora, de asemenea, oportunități de finanțare.

„Susținem, de asemenea, viitoarea președinție a COP28, care a făcut ca sistemele alimentare și agroalimentare să devină o parte importantă a discuțiilor privind clima din acest an. Există o declarație a liderului pe care speră să o prezinte și noi îi vom sprijini în acest sens.

Vom fi acolo în prima zi în care liderii vor discuta despre alimente și agricultură în contextul schimbărilor climatice, vom fi acolo și în Ziua Alimentației, Agriculturii și Apei, pe 10 decembrie, unde noi și mulți dintre partenerii noștri vom fi prezenti. vorbind despre numeroasele soluții pe care agricultura și sistemele alimentare le oferă pentru schimbările climatice”.

Deși este un rezultat așteptat nenegociat al COP28, Declarația Emiratelor privind sistemele alimentare rezistente, agricultura durabilă și acțiunea climatică oferă un impuls binevenit pentru creșterea investițiilor și extinderea soluțiilor de sisteme agroalimentare la schimbările climatice care pot construi reziliența și pot reduce emisiile la nivelul în același timp cu abordarea securității alimentare.

O analiză a pierderilor și daunelor

O altă discuție critică pe agenda acestui an are legătură cu înființarea unui Fond pentru pierderi și daune convenit anul trecut la COP27, o piatră de hotar semnificativă după decenii de apeluri din partea națiunilor în curs de dezvoltare.

Scopul fondului este de a oferi ajutor financiar țărilor cele mai afectate de schimbările climatice și care au contribuit cel mai puțin. La COP28, națiunile vor discuta detaliile modului în care această inițiativă poate fi operațională.

Pentru a evidenția modul în care sistemele agroalimentare sunt în fruntea l În cazul daunelor, FAO va publica raportul Pierderi și daune și Sisteme agroalimentare – Având în continuare acțiunile climatice în primele zile ale COP.

„Vom merge la COP deja echipat cu o analiză care arată ce înseamnă pierderea și daunele pentru agricultură, pentru sistemele alimentare, pentru comunitățile care depind de ele, ca o modalitate de a menține impulsul de a construi către acest fond care este în curs de dezvoltare discutate și la redirecționarea investițiilor către locurile în care sunt cu adevărat necesare, către cei mai vulnerabili, mulți dintre aceștia fiind în cadrul comunităților care lucrează în alimentație și agricultură”, spune expertul.

Pentru el, fondul de pierderi și daune va fi vital pentru a ajuta acele comunități să depășească provocările care le afectează deja viețile și mijloacele de trai.

„Nu ne putem lua ochii de la minge de atenuare, emisiile trebuie să scadă. În același timp, trebuie să ne confruntăm cu adaptarea, deoarece clima se schimbă. Dar vine o etapă în care adaptarea nu mai este posibilă și aici intervin pierderile și daunele. Acest fond va fi vital pentru a ajuta oamenii, comunitățile, în special comunitățile agricole și agricole, care se află în ultima etapă a acestei provocări de impactul asupra climei”, explică el, spunând că a vedea fondul în funcțiune ar fi una dintre „victoriile de sărbătorit” la sfârșitul COP28.

Sistemele agroalimentare și bilanțul global

În acest an, guvernele vor lua, de asemenea, o decizie cu privire la primul bilanț global, o parte a Acordului de la Paris și un mijloc cheie de a evalua răspunsul global al lumii la criza climatică și de a găsi o cale mai bună de urmat.

UNFCCC a lansat recent un Raport de sinteză menit să ajute guvernele să ajungă la o decizie cu privire la bilanțul global la COP28, care este condus de partide și poate fi folosit pentru a accelera ambiția în următoarea rundă de planuri de acțiune pentru climă, care urmează să aibă loc în 2025.

„Într-un fel, bilanțul ne spune ceea ce știam deja: că suntem departe de drum, că țările nu își ating încă nivelul de ambiție în ceea ce privește construirea rezilienței, în ceea ce privește adaptarea la un climat în schimbare, dar și în ceea ce privește de reducere a gazelor cu efect de seră și de atenuare. Deci, suntem în afara cursului să realizăm, într-un fel, aspirațiile Acordului de la Paris”, explică Zahedi.

Cu toate acestea, spune el, bilanțul global ne spune și despre importanța căutării schimbărilor de sistem.

„Între aceste schimbări de sisteme, transformarea sistemelor agroalimentare este primordială. Bilanțul este o oportunitate de a reaminti tuturor că, deși toate aceste soluții au fost identificate și într-o oarecare măsură testate, ele și nu au fost încă investite la scara care se potrivește cu potențialul lor”.

Explorarea soluțiilor

Este posibil să avem o producție mai bună, o nutriție mai bună, un mediu mai bun și să susținem vieți mai bune, toate în același timp, explică expertul.

„Așadar, lucrăm la soluții care abordează provocările securității alimentare, schimbărilor climatice și pierderii biodiversității în același timp”.

De exemplu, gestionarea durabilă a terenurilor, agriculturii și silviculturii poate îmbunătăți capacitatea de a produce alimente într-un mod care să nu dăuneze biodiversității, contribuind în același timp la creșterea rezilienței, la creșterea stocării de carbon și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Agrosilvicultura are potențialul de a crește securitatea alimentară pentru peste un miliard de oameni prin creșterea azotului din sol disponibil pentru culturi, creșterea stocării de carbon din sol, reducerea la jumătate a ratelor de eroziune a solului și stimularea serviciilor ecosistemice.

Între timp, îmbunătățirea managementului terenurilor agricole și a sistemelor de pășunat ar putea atenua mai multe gigatone de echivalent CO2 pe an și, în același timp, ar putea îmbunătăți securitatea alimentară.

„Aproximativ o treime din terenul agricol este în prezent degradat. Vă puteți imagina potențialul refacerii acestui teren agricol în ceea ce privește securitatea alimentară, dar și în ceea ce privește construirea rezilienței, adaptarea și, bineînțeles, atenuarea emisiilor”, adaugă el.

Agricultura inteligentă energetic poate ajuta, de asemenea, la reducerea emisiilor provenite din utilizarea energiei în sectorul agroalimentar, la îmbunătățirea eficienței energetice și a durabilității în agricultură și la valorificarea oportunităților de producere a bioenergiei din subproduse agricole. „Acestea sunt doar câteva exemple de soluții oferite”, subliniază Zahedi.

Cum contribuie FAO la dezvoltarea de soluții

Ghidată de strategia privind schimbările climatice dezvoltată de țările membre FAO, fiecare parte a FAO a extins sprijinul pentru schimbările climatice către țări din toate sectoarele.

De exemplu, din 2006, parteneriatul FAO cu Global Environment Facility a sprijinit peste 130 de țări să îmbunătățească sustenabilitatea producției lor agroalimentare și să ofere rezultate pentru mediu. Investițiile FAO-GEF din ultimii patru ani au plasat 116 milioane de hectare de teren și peisaj marin sub o gestionare îmbunătățită, atenuând 570 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră (GES), echivalentul cu scoaterea de pe șosea a 128 de milioane de mașini.

„Aceste investiții au ajutat la îmbunătățirea vieții a 13 milioane de oameni cu verde locurile de muncă, dietele mai sănătoase și o capacitate mai mare de a fi administratori ai mediului”, explică expertul.

În mod similar, parteneriatul puternic FAO - Fondul Verde pentru Climă a deblocat 1,2 miliarde de dolari în finanțare pentru acțiunile climatice pentru proiecte din țările în curs de dezvoltare. Gama diversă și largă de proiecte îmbunătățește mijloacele de trai și securitatea alimentară cu culturi rezistente la climă, agrosilvicultură, pescuit durabil și o mai bună gestionare a terenurilor și a apei.

De la refacerea ecosistemelor degradate până la reîmpădurirea zonelor uriașe de pădure, aceste proiecte GCF conduse de FAO ajută țările să transforme soluțiile de atenuare și adaptare în acțiuni care beneficiază oamenii și planeta.

Fondul de partajare a beneficiilor al Tratatului internațional de plante al FAO a beneficiat până în prezent peste un milion de oameni. Prin intermediul proiectelor, au fost înființate peste 200 de școli agricole pentru a oferi platforme interactive de învățare de jos în sus pentru a implementa, accesa și dezvolta culturi rezistente la climă.

Între timp, proiectul FAO SAGA ajută la transformarea planurilor și ambițiilor în acțiuni locale. De exemplu, în nord-estul Senegalului, proiectul a colaborat cu producătorii pentru a folosi practicile tradiționale de agroecologie cunoscute sub numele de Gulle Kisnal pentru a ajuta la conservarea apei din ce în ce mai puține printr-un mini bazin cu jumătate de lună, reducând evaporarea și scurgerea, menținând în același timp recoltele.

„Vom merge la COP28 și vom avea un pavilion cu mulți dintre partenerii noștri – CGIAR, IFAD, Fundația Rockefeller – și împreună vom prezenta multe inițiative care fac o diferență în viața oamenilor în ceea ce privește utilizarea sistemelor agroalimentare ca un răspuns la criza climatică. Și sper că asta va menține avântul”, subliniază Zahedi.

O privire în viitor

Kaveh Zahedi și-a petrecut întreaga carieră în diferite poziții de conducere, concentrate pe eforturile de mediu, tehnologie ecologică și dezvoltare. Întrebat dacă ar trebui să fim plini de speranță sau fără speranță pentru viitor, având în vedere experiența sa, șeful FAO pentru Climă, Biodiversitate și Mediu spune că sunt multe lucruri pozitive de subliniat.

„Acum înțelegem că modul în care se schimbă clima subminează câștigurile de dezvoltare obținute cu greu. Și cred că aceasta este o înțelegere care nu a existat acum un deceniu și, cu siguranță, nu a existat acum două decenii. Așadar, văd un progres real în acest sens”.

El adaugă că a văzut și multe schimbări în ceea ce privește agendele de integrare, schimbările climatice fiind acum în centrul conversațiilor despre nutriție și biodiversitate, de exemplu.

„Sperăm să venim de fapt la COP cu o înțelegere și mai clară a soluțiilor sistemului agroalimentar care ne pot ajuta să ne ducem către obiectivul de încălzire de 1,5 grade și la atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 2 (Foametea Zero)”.

Totuși, spune el, singurul lucru care îl face mai puțin speranță, este că finanțarea și investițiile încă lipsesc, chiar și atunci când potențialul soluțiilor sistemelor agroalimentare este atât de mare.

„O proporție foarte mică din finanțarea climatică este destinată soluțiilor sistemului agroalimentar. Dacă te uiți la nivel global la toate finanțările climatice, publice, private, la nivel de proiect, este de aproximativ patru procente.

Dacă luați o lentilă mai restrânsă și vă uitați la finanțarea pentru dezvoltare etichetată în funcție de climă, mai puțin de 20% sunt destinate soluțiilor sistemului agroalimentar, iar acel procent este în scădere. Sunt din ce în ce mai puține investiții în soluții care oferă atât de clar beneficii masive în ceea ce privește schimbările climatice”.