Fermele mixte – cele care combină activități din producția vegetală și zootehnică – reprezintă un model agricol tot mai valoros în contextul volatilității pieței, schimbărilor climatice și nevoii de sustenabilitate. Acest tip de organizare agricolă oferă flexibilitate economică, valorificare superioară a resurselor și un grad mai mare de autonomie energetică și nutrițională.

Situația în România

Conform datelor INS și Eurostat (2023), în România există aproximativ 110.000 de ferme mixte declarate oficial, ceea ce reprezintă aproximativ 17% din totalul exploatațiilor agricole comerciale. Totuși, ponderea acestora în producția agricolă totală este semnificativ mai mare – estimată la peste 30% din valoarea brută a producției agricole.

Majoritatea fermelor mixte din România sunt de dimensiuni medii (50–200 ha) și combină culturi cerealiere cu creșterea bovinelor, suinelor sau păsărilor. Integrarea vegetalului cu zootehnia permite utilizarea furajelor produse intern, gestionarea mai eficientă a deșeurilor (ex. gunoi de grajd pentru fertilizare) și reducerea cheltuielilor operaționale cu 20–35% față de fermele specializate.

Exemplu: o fermă mixtă de 100 ha care crește 80 de bovine pentru lapte sau carne poate reinvesti resturile vegetale și furajele în circuit intern, obținând economii de aproximativ 45.000–60.000 lei/an doar din reducerea costurilor de hrană.

Comparație cu Uniunea Europeană

În UE, fermele mixte sunt recunoscute ca piloni ai agriculturii durabile. În 2022, potrivit Eurostat, circa 23% dintre exploatațiile agricole comerciale din UE erau ferme mixte, în scădere ușoară față de anii anteriori, pe fondul specializării intensive. Totuși, în țări precum Franța, Germania sau Austria, fermele mixte primesc sprijin consistent pentru menținerea diversificării.

De exemplu:

Țară | Pondere ferme mixte în total exploatații | Măsuri de sprijin relevante

-----|------------------------------------------  |---------------------------------------------------

Franța |   28%                                                           | Subvenții suplimentare pentru rotație și furaje

Germania | 21%                                                      | Scheme pentru circularitate și economie verde

Austria | 33%                                                           | Bonusuri în eco-scheme pentru ferme mixte

România | 17%                                                        | Punctaj AFIR pentru diversificare

În țările occidentale, fermele mixte sunt văzute ca entități capabile să asigure echilibru între nevoile pieței și cele de mediu, mai ales în zonele montane sau periurbane. În plus, ele contribuie la reducerea emisiilor de carbon și la creșterea eficienței energetice în producția agroalimentară.

Provocări și oportunități

Fermele mixte se confruntă, totuși, cu o serie de provocări: necesită know-how variat, echipamente multiple, logistică adaptată și forță de muncă calificată pe ambele ramuri. În România, lipsa infrastructurii de procesare în mediul rural limitează extinderea acestui model, deși măsurile din PAC 2023–2027 încep să favorizeze investițiile mixte.

Planul Național Strategic include deja în intervențiile DR-16, DR-20 și DR-22 posibilitatea de a obține punctaj suplimentar pentru diversificare și integrarea celor două ramuri, iar fermele mixte sunt eligibile pentru majoritatea eco-schemelor și intervențiilor în agromediu.

Concluzie

Fermele mixte rămân un model de echilibru între productivitate și sustenabilitate. În România, acest tip de exploatație poate deveni un pilon important pentru reechilibrarea sectorului zootehnic și pentru creșterea autonomiei nutriționale. În UE, ele sunt recunoscute ca soluții strategice în fața șocurilor pieței, a crizelor climatice și a cerințelor de mediu. Direcția europeană este clară: diversificarea, circularitatea și integrarea vor defini agricultura performantă a următorului deceniu.

(Foto: Freepik)