Puternica albină este din ce în ce mai des folosită ca un jucător cheie în menținerea biodiversității prin polenizare, se arată în prezentarea unei inovații publicată de Euractiv.

Ce este tehnologia de ”Vectorig”?

Tehnologia de vectoring al albinelor este doar o inovație care stimulează protecția culturilor și a semințelor, dar multe metode alternative de control al dăunătorilor rămân blocate în laboratoarele de cercetare.

Potrivit Națiunilor Unite, polenizarea este crucială pentru securitatea alimentară, nutriție și sănătatea mediului. Albinele și alți polenizatori contribuie cu 35% din producția totală a culturilor mondiale, polenizând 87 din 115 culturi alimentare de top la nivel mondial.

Polenizarea este responsabilă pentru aproape 90% din plantele cu flori sălbatice și 75% dintre plantele comestibile. Acum, o companie este pionierat în utilizarea albinelor și a polenizării pentru protecția culturilor.

Tehnologia de vectorizare al albinelor este un sistem de agricultură de precizie care utilizează albine crescute comercial pentru a administra controale țintite a culturilor prin polenizare. Bondarii sau albinele melifere transportă și furnizează biopesticide naturale sau agenți de biocontrol direct florilor culturilor pe măsură ce polenizează.

Albinele obțin pulberea de biocontrol din dozatoarele amplasate la intrarea în stupi. Pe măsură ce albinele vizitează florile pentru a colecta polen și nectar, pulberea cade pe flori, permițând agentului de control biologic să protejeze culturile de boli și dăunători.

Acest sistem de livrare țintită utilizează substanțial mai puțin produs decât pulverizarea convențională, reducând drastic utilizarea pesticidelor chimice, care este un factor care contribuie semnificativ la declinul a peste 40% din speciile de insecte.

În 2020, compania canadiană (Bee Vectoring Technologies) și-a deschis biroul european în Elveția. În februarie, a anunțat teste în Spania, finanțate de Horizon Research and Innovations Action a Comisiei Europene, în colaborare cu o fabrică spaniolă de bio care crește insecte pentru controlul dăunătorilor.

Aceasta este doar una dintre numeroasele inovații care schimbă jocul explorate în protecția europeană a semințelor și culturilor – inovații care devin din ce în ce mai necesare pentru atingerea obiectivelor ambițioase de reducere a pesticidelor prevăzute de Comisia Europeană.

Provocarea Farm to Fork

La 22 iunie 2022, Comisia Europeană și-a publicat propunerea pentru un nou regulament privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor (SUR). Acestea au inclus obiective la nivelul UE de a reduce utilizarea și riscul pesticidelor chimice cu 50 % până în 2030, ceea ce se aliniază cu strategiile UE de la fermă la furculiță și biodiversitate.

Noile propuneri au făcut parte dintr-un pachet de măsuri pentru a reduce amprenta de mediu a sistemului alimentar al UE și pentru a ajuta la atenuarea pierderilor economice și de biodiversitate din cauza schimbărilor climatice.

Acesta a fost susținut de mii de oameni de știință și de peste un milion de cetățeni ai UE, care au votat pentru o reducere mai substanțială a pesticidelor în cadrul Inițiativei pentru cetățeni europeni (ECI) Salvați albinele și fermierii.

Cu toate acestea, mai multe părți interesate s-au opus ferm noilor reglementări, inclusiv industria pesticidelor și lobby-ul agriculturii industriale. După săptămâni de proteste ale fermierilor la începutul lui 2024, Comisia a retras în cele din urmă propunerea în februarie, după ce nu a reușit să obțină sprijinul necesar în Parlamentul European.

În ciuda lipsei unei poziții în Parlament, miniștrii agriculturii din UE au încercat să continue să lucreze la regulament sub conducerea Președinției spaniole a Consiliului UE. Președinția spaniolă a modificat textul inițial al Comisiei, inclusiv prin eliminarea obiectivelor naționale de reducere.

În ianuarie a acestui an, când belgienii au preluat frâiele Președinției Consiliului de la spanioli, ei au propus să salveze secțiuni ale regulamentului, în special cele legate de produsele de control biologic și alternativele la pesticidele chimice, dar cu puțin succes.

Fermierii sunt axați pe țintă

În afară de recalcitrarea industriei cu privire la această problemă, înseamnă acest eșec ca fermierii nu sunt dispuși să-și atingă obiectivele? Răspunsul scurt este nu, mulți fermieri cunoscând consecințele dăunătoare.

Potrivit Emma Brown, Director de Afaceri Publice la CropLife Europe, provocarea constă în eliminarea instrumentelor agricole, cum ar fi pesticidele chimice, din trusa de instrumente a fermierilor, care trebuie înlocuită cu altceva; ea spune că neînlocuirea setului de instrumente actual riscă să ducă producția de alimente înapoi, opusul a ceea ce are nevoie Europa.

Aici intră în joc noile tehnologii agricole și evoluează mai repede ca niciodată.

Biopesticidele, de exemplu, sunt o nouă clasă de produse de protecție a culturilor care utilizează organisme vii naturale, cum ar fi microbii și insectele. Alte tehnologii includ aplicarea de noi acoperiri de semințe înainte de plantare, care poate proteja, de asemenea, împotriva dăunătorilor și a bolilor, eliminând cu totul nevoia de pesticide.

De asemenea, noile proiecte de cercetare includ secvențierea genomilor dăunătorilor pentru a identifica proteinele țintă specifice speciei și utilizarea fasciculelor LED pentru a identifica cu precizie speciile de insecte pentru programele de supraveghere.

Sprijin și succes încolțit

În ciuda potențialului, noile produse au nevoie de peste un deceniu pentru a fi certificate și introduse pe piață.

Potrivit lui SamCook, ecologist comportamental la Centrul de Cercetare Rothamsted, metodele alternative de combatere a dăunătorilor „nu se realizează cu adevărat și rămân blocate în laboratoarele de cercetare”.

„Există tot acest control al dăunătorilor gratuit acolo și nu îl folosim corespunzător pentru fermieri”, a spus ea, deplângând că „sunt multe în curs de cercetare, dar nu iese din conductă”, a spus Cook pentru Euractiv. .

Potrivit cercetătorului, reglementarea este o mare parte a problemei. Companiile nu sunt dispuse să investească în alternative deoarece știu că procesul de reglementare este dificil și costisitor și presupun că nu merită investiția.

Aceasta înseamnă că povara riscului rămâne direct pe umerii fermierului. În prezent, nu pare să existe suficientă recompensă pentru acei fermieri care încearcă să facă ceea ce trebuie, „și asta trebuie să se schimbe”, a spus Cook.

Ca și în cazul tuturor inovațiilor agricole, fie ele digitale sau biologice, noile metode sunt „intensive în cunoștințe”; fermierii au nevoie de sprijin pentru implementarea eficientă a strategiilor la nivel de fermă. Au nevoie de încurajare, investiții adecvate și sprijin din partea UE și a statelor membre.

„Sentimentul meu ar fi că, dacă [UE va] într-adevăr să meargă pentru această țintă [2030], trebuie să încercăm să construim încrederea și tipurile de control alternativ”, a spus ea, subliniind necesitatea de a „atrage grupurile de fermieri bord”, a încheiat Cook.

Eficacitate și utilizare corectă

De asemenea, Comisia a recunoscut că „[un] obstacol esențial în adoptarea IPM [gestionarea integrată a dăunătorilor] și a tehnologiilor noi este incertitudinea cu care se confruntă fermierii cu privire la eficacitatea și utilizarea corespunzătoare a acestora” într-o evaluare a impactului divulgată a planului UE de reducere a utilizării. și riscul de pesticide la jumătate până în 2030.

Un astfel de fermier care a găsit încrederea și culege roadele combaterii alternative a dăunătorilor este Jean-Philippe Petillon, un fermier care cultivă sfeclă, cereale și rapiță pe 100 de hectare în Richeville, la nord de Paris.

Petillon a stabilit gândaci pe fâșiile verzi dintre câmpuri, care mănâncă limacșii împotriva cărora obișnuia să răspândească otravă.

Investigate Europe descrie modul în care a redus drastic utilizarea erbicidelor prin metoda „patului de semințe false”. Mai întâi permite buruienilor să germineze în brazdele de semințe și apoi le smulge cu un cultivator înainte de însămânțarea propriu-zisă a cerealelor, fără a deteriora solul. El practică și rotația culturilor cu opt culturi diferite.

„Acum folosim cu aproximativ 50% mai puține pesticide decât fermele învecinate, crescând profiturile”, spune el. „Contabilul meu m-a întrebat chiar dacă am pierdut facturile!” (Foto: Freepik)