O delegație condusă de secretarul de stat Dragoș-Costin TELEHUZ a participat la Pezinok, Republica Slovacă, la reuniunea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Grupului de la Visegrad, împreună cu Bulgaria, Croația și Slovenia (în formula V4+4).

Reuniunea a fost organizată sub președintia cehă a Uniunii Europene, cu participarea comisarului european pentru agricultură, Janusz WOJCIECHOWSKI.

Agenda abordată a vizat următoarele subiecte:

Agricultura carbonului: oportunități și provocări pentru statele membre legate de inițiativele actuale la nivelul UE

Atingerea obiectivelor strategiei Farm to Fork privind produsele de protecție a plantelor: abordarea comună a statelor membre privind noul cadru legislativ pentru utilizarea durabilă a pesticidelor.

Situația de pe piețele agricole în urma conflictului din Ucraina.

Inițiativa BIOEAST – stadiu actual, sprijin pentru dezvoltarea cercetării și în viitor.

Evenimentul s-a încheiat cu semnarea Declarației comune privind provocările și oportunitățile Statelor Membre în legătură cu inițiativele Uniunii Europene privind gestionarea carbonului în agricultură (”scăderea emisiilor de carbon”/ ”sechestrarea carbonului”).

Prin semnarea acestei declarații, statele membre au recunoscut efortul Comisiei Europene de a atinge neutralitatea carbonului în Uniunea Europeană până în 2050, cu scopul de a obține ulterior valori negative și au agreat faptul că atingerea obiectivelor de neutralitate și sustenabilitate generală va necesita reducerea emisiilor agricole, dar și protecția solului și gestionarea durabilă a apei, precum și nevoia de consolidare a rezilienței agriculturii europene.

De asemenea, a fost subliniat rolul important privind restabilirea regimului de apă pentru funcționarea sănătoasă a solului.

Țările membre au salutat ambiția Comisiei Europene de a prezenta o propunere legislativă în 2022 privind cadrul de reglementare pentru certificarea reducerii eliminărilor de dioxid de carbon din atmosferă, în vederea extinderii producției de carbon ca un nou model de afaceri voluntar, axat pe mediu, capabil să ofere o sursă suplimentară de venit fermierilor.

A fost evidențiat faptul că este necesară rezolvarea mai multor aspecte importante, precum: cofinanțarea UE, birocrația, accesul la informații și cunoștințe, instruirea, obstacolele de reglementare, complexitatea ridicată și costurile monitorizării, stabilirea creditului de carbon, calendarul plăților, reglementarea piețelor certificatelor de carbon. S-a subliniat că certificatele de carbon pot deveni o sursă suplimentară importantă de venit pentru deținătorii de terenuri agricole și forestiere, dacă propunerea legislativă  europeană care urmează a fi publicată va lua în considerare faptul că fiecare țară are condiții specifice proprii, iar rețeaua europeană de agricultură a carbonului trebuie să funcționeze în condiții optime.

Statele Membre au făcut apel la Comisia Europeană să prezinte regulile de certificare care să țină cont de specificul sectorului agricol, împreună cu un studiu de impact, pe baza căruia să se stabilească standarde bazate pe indici pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și verificarea calității, realiste și eficiente pentru gestionarea carbonului în agricultură. 

Participanții la reuniune au solicitat Comisiei Europene să ia în considerare și surse alternative de finanțare și cofinanțare a agriculturii carbonului, pe lângă Politica Agricolă Comună, cum ar fi piața europeană a carbonului, veniturile din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, alte forme de finanțare publică.

Totodată, s-a solicitat Comisiei Europene să sprijine dezvoltarea proiectelor pilot de agricultură a carbonului, private și publice, emergente sau existente, care să demonstreze modele de agricultură durabile din punct de vedere economic și ecologic.