Ploile in exces din America si seceta din Europa si Canada au starnit cea mai accelerata crestere a preurilor in cazul graului si al porumbului, scrie Bloomberg. Venitul fermierilor romani depinde in primul rand de pretul pe Bursa Tocmai atunci cand recoltarea era in toi, preul graului a ajuns la 5,83 de dolari pe bushel, nivel ce a mai fost atins ultima data in urma cu 5 ani in cazul graului, si in urma cu 6 ani in cazul porumbului, declara Claudiu Cazacu, chief strategist la X-Trade Brokers Romania. In Chicago, contractele la termen pentru grau au crescut cu 15%, intrand pe o piaa in crestere. Porumbul a urcat si el cu 9,4%, in timp ce graul a crescut cu 8,7% pe piee bursiere din Paris. Totodata, soia isi pastreaza avantul de crestere, inregistrat inca din octombrie 2014. In timp ce ploile din America afecteaza calitatea cerealelor, campurile din Frana si Canada sunt uscate de caldura. In acelasi timp in zona Oceanului Pacific El Nino, un curent ce produce pe tot globul procese meteorologice iesite din comun, risca sa duca produciile de graul din Australia la cel mai mic nivel din ultimii 8 ani, potrivit Bancii Naionale din Australia. In opinia lui Gordon Linn, presedintele Linn Associates din Chicago, vremea capricioasa poate provoca multe daune, de aceea s-a creat multa panica in piaa. Pieele legate de vreme sunt volatile, a completat acesta. Contractele la termen cu scadena in septembrie au crescut cu 5,6% si au atins un pre de 5,68 de dolari pe bushel, in Chicago. In acelasi timp, contractele futures au urcat cu 2,5%, la 3,9 dolari pe bushel. Preul a ajuns la cel mai inalt nivel din martie. Cerealele au inregistrat cele mai mari cresteri din ultimele 8 luni. Pe de alta parte, culturile din Europa si Canada nu au parte de suficienta ploaie ceea ce va duc la o reducere a randamentelor. Recoltarea cerealelor va intarzia in Sakatchewan si Alberta, cele mai mari regiuni unde este plantat graul. In Frana, cel mai mare producator de cereale din Europa, temperaturile maxime din sudul si centrul arii depasesc 35 de grade Celsius. Conform indicelului care masoara cotaiile marfurilor agroalimentare din pieele internaionale calculate de Goldman Sachs si Standard Poors si preluat de stockcharts.com, preurile au scazut ,in primele 6 luni, din 2015 cu 2,68%, faa de aceeasi perioada din 2014 cand cotaiile au crescut cu 4,67%. Romania: Capacitate mica de stocare Potrivit statisticilor MADR, spaiile de depozitare pentru cereale si oleaginoase insumeaza, la nivel naional, 18.934,5 mii tone. Dar, liceniate, sunt capacitai insumand doar 4.421 mii tone, in condiiile in care producia anuala de cereale si oleaginoase este in medie de 23.529 mii tone. La legume, fructe si cartofi, situaia este si mai dramatica: la o producie de 9.732,8 mii tone, exista capacitai de depozitare de doar 278,4 mii tone. Secretarul de stat de la MADR, Daniel Botanoiu, considera ca singura soluie este ca agricultorii sa se asocieze si sa-si construiasca spaii de depozitare, accesand fonduri europene. Aceste fonduri meninute si in PNDR 2014-2020. Dar nu poi construi depozite pentru fiecare in parte si atunci formula de asociere este soluia pentru crearea acelor cooperative de prestari de servicii, in spea, de depozitare si conservare, asa cum s-a procedat, de exemplu, in Spania, a declarat Botanoiu. Cine are depozit, vinde pe bani buni Anul acesta fermierii care au vandut direct din camp au pierdut circa 100 de euro/tona atat in cazul porumbului, cat si al graului. Insa, banii investii in capacitai de stocare sunt amortizai repede, dar, in condiiile in care pentru a stoca producia de cereale dintr-o ferma de 500 de hectare, o companie trebuie sa investeasca circa 60.000 de euro. Interesul producatorilor agricoli romani pentru aceste investiii se vede si in rezultatele din acest an ale producatorilor de silozuri metalice. Vanzarile noastre au crescut cu 50% in acest an. Fermierii care au investit in silozuri au venit din proprie iniiativa catre noi. In general lucram cu ferme medii si mari. Fermierii investesc in aceste silozuri pentru a stoca producia, pentru a nu mai fi obligai sa vanda direct din camp. Astfel incearca sa mareasca preul pe care obin pentru produciile lor, explica Mihalachi Panaite, administrator al firmei Georgia Business Company. In anii trecuti, Georgia Business Company a construit silozuri cu o capacitate totala de 28.000 de tone. Pe plus este si compania Islaz Alexandria, care a produs de 1,3 mil. euro cu ajutorul a 120 de angajai, numai intr-un an Cei care nu au spaii de depozitare au inceput sa se orienteze catre astfel de investiii pentru a nu vinde la pre mic. Cererea a fost mai mare anul acesta, am avut cu 10% mai multe comenzi, spune si Natalia Biian, sef serviciu comercial al Islaz Alexandria. MADR nu stie cate silozuri s-au construit Totusi, aceste cresteri reprezinta doar un prim pas facut de producatorii romani pe aceasta piaa. Plusurile din acest an nu se vor vedea in totalitate in statisticile din anii urmatori avand in vedere ca in fiecare din ultimii zece ani in Romania s-au construit in medie capacitai de stocare de 400.000 de tone. Astfel, cresterea anuala a capacitaii de stocare a cerealelor din Romania se ridica la 2,7% pe an in ultimul deceniu. In aceste condiii Romania va continua si in urmatorii ani sa fie dependenta de silozurile construite inainte de 1989, care reprezinta doua treimi din total. In prezent in silozurile locale fermierii romani pot stoca 16,1 mil. tone de cereale, potrivit datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale MADR. Firmele romanesti au investit in ultimii zece ani in silozuri a caror capacitate se ridica la 3,4 milioane de tone. Apariia acestor silozuri pe piaa a majorat in ultimul deceniu capacitatea de stocare a Romaniei cu 27%. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nu a furnizat insa informaii in legatura cu silozurile construite in ultimii ani. Printre judeele cu cele mai mari capacitai de stocare se numara cele cu producii mari de cereale precum Calarasi 1,3 mil. tone sau Ialomia 0,8 mil. tone dar si judee precum Timis 2,2 mil. tone sau Constana 2 mil. tone, doua dintre punctele din care graul si porumbul romanesc pleaca la export.