Ca parte a actualizării Strategiei industriale a UE, Comisia Europeană a anuntat ca elaborează „căi de tranziție” pentru ecosisteme industriale mai rezistente și durabile. Unul dintre cele 14 ecosisteme identificate de Comisie este agroalimentar. Aici, sectoarele primare de prelucrare a alimentelor joacă un rol crucial.

Prelucrarea continuă a mărfurilor: un element de bază al securității alimentare a UE

Industriile noastre reprezintă o verigă esențială în lanțul agroalimentar al UE, conectând fermierii de piețe și consumatori. Contribuim la securitatea alimentară și suveranitatea europeană transformând culturile agricole în produse alimentare și ingrediente consumate de milioane de cetățeni ai UE în fiecare zi.

Multe dintre alimentele pe care le facem au fost de multă vreme elemente de bază ale dietelor europene, cum ar fi făina de grâu, zahărul, uleiul vegetal, proteinele pe bază de plante, amidonul și cacao.

Dar procesatorii primari europeni de alimente sunt, de asemenea, în fruntea inovației: în timp ce majoritatea ingredientelor noastre sunt folosite în alimente și băuturi, decenii de cercetare și dezvoltare ne-au ajutat să găsim puncte de vânzare din ce în ce mai inovatoare pentru a ne asigura că nimic nu se irosește.

O industrie circulară

Procesatorii primari de alimente folosesc toate materiile prime agricole procesate pentru a livra o gamă largă de produse: alimente și hrană pentru animale, dar și biocombustibili, bioplastice, carton, produse farmaceutice și produse de îngrijire personală. Jucăm un rol central în bioeconomia înfloritoare a UE.

Unele industrii primare de prelucrare a alimentelor extrag, de asemenea, fibre și proteine ​​pe bază de plante în timpul procesului lor de producție. Acestea contribuie la ca dieta cetățenilor UE să fie mai durabilă, mai sănătoasă și mai diversificată.

Cerințe mari de energie

Reducerea emisiilor rămâne printre prioritățile principale ale industriilor primare de prelucrare a alimentelor din Europa.

Lucrăm din greu pentru a reduce amprenta asupra mediului, făcând procesele industriale mai eficiente din punct de vedere energetic, iar energia pe care o folosim este regenerabilă.

Sectoarele noastre au grijă, de asemenea, de planetă, încurajând biodiversitatea și utilizând tehnici precum managementul responsabil al solului și practicile agroforestiere. Continuăm să lucrăm cu instituțiile europene pentru a îndeplini obiectivele ambițioase de mediu ale UE.

De ce avem nevoie?

Nu o putem face singuri. Industriile noastre se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește competitivitatea durabilă: costurile energiei nu au crescut în raport cu alte regiuni producătoare ale lumii.

Același lucru este valabil și pentru costul carbonului – toate acestea, în timp ce investițiile necesare pentru a reduce costurile carbonului au crescut din cauza prețurilor mai mari la materialele de construcție esențiale, cum ar fi oțelul. Prețul materiilor prime agricole a crescut, de asemenea, ca urmare a creșterii abrupte a prețurilor la îngrășăminte.

Deci, de ce au nevoie industriile noastre de la factorii de decizie? Investițiile în infrastructura rețelei și capacitatea de energie regenerabilă sunt necesare pentru a facilita electrificarea proceselor și pentru a ajuta sectoarele noastre să se decarboneze.

De asemenea, avem nevoie de sprijin pentru utilizarea fluxurilor proprii de biomasă ca sursă de generare de energie regenerabilă. Legislația privind eliminarea carbonului ar trebui să stimuleze instalarea captării și stocării carbonului în combinație cu bioenergia generată din reziduurile agricole.

Fermierii noștri au nevoie de alternative accesibile și eficiente pentru a putea respecta legislația revizuită privind utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Și au nevoie de instrumente pentru a se adapta și a atenua impactul unui climat în schimbare, cum ar fi Noile tehnici genomice (NGT). NGT-urile vor spori securitatea aprovizionării în UE și vor permite industriilor noastre să rămână competitive.

În cele din urmă, creșterea durabilității necesită investiții. Producătorii și fermierii din UE ar trebui să fie compensați pentru eforturile lor de a produce în moduri durabile din punct de vedere ecologic și social, pentru a evita ca industria locală să fie înlocuită de produse importate care nu sunt produse la aceleași standarde.