Scopul principal al unui registru genealogic este evidența animalelor de reproducție de rasă pură, cu obiectivul conservării și îmbunătățirii caracteristicilor genetice ale raselor. Registrele conțin date detaliate despre origine, producție, reproducție, performanțe productive și de reproducție, fiind structurate în două secțiuni: secțiunea principală (pentru animalele care respectă standardul rasei) și secțiunea suplimentară (pentru animale în curs de omologare sau cu ascendență parțial certificată).

În România, gestionarea registrelor este realizată prin colaborarea ANZ cu peste 70 de organizații de crescători, autorizate pentru 47 de rase de bovine, 38 de rase de ovine, 15 rase de caprine și 9 rase de suine, conform datelor oficiale din 2024. Conform raportului ANZ, în anul 2023 au fost înscrise în registrele genealogice:

- 248.167 capete bovine de rasă pură;

- 1.160.472 ovine (inclusiv 5 rase autohtone ameliorate);

- 163.214 caprine;

- 27.801 suine, în special rase specializate pentru reproducție industrială.

Administrarea registrelor presupune identificarea individuală prin crotalii, validarea ascendenței, introducerea datelor în platforma informatică ANZ și corelarea cu sistemele COP (Controlul Oficial al Performanțelor). Pentru bovine, datele COP includ producția de lapte (kg/lactație), grăsime (%) și proteină (%), iar pentru rasele de carne — sporul mediu zilnic și indicele de conversie.

Înregistrarea animalelor în registre este o condiție esențială pentru accesarea ajutoarelor de stat pentru ameliorare, reglementate de HG nr. 1179/2014, cu buget anual de aproximativ 57 milioane lei. De asemenea, animalele înregistrate pot fi comercializate ca reproducători cu certificat de origine, ceea ce crește valoarea economică și facilitează exportul în UE.

ANZ a început procesul de digitalizare integrală a registrelor în 2022. În prezent, peste 82% din fermele active în programele de ameliorare operează datele online, utilizând platforma unificată ANZ-REPRO. Se preconizează ca în 2026 acest procent să atingă 95%, ceea ce va permite corelarea automată a datelor cu platformele APIA, SNIIA și COP.

Pentru controlul calității, ANZ desfășoară anual peste 3.000 de controale tematice la fermele afiliate, verificând atât condițiile de mediu și bunăstare, cât și coerența datelor înscrise în registre. În cazuri de neconformitate, se aplică sancțiuni, inclusiv retragerea dreptului de administrare pentru asociații sau excluderea animalelor din registru.

În concluzie, registrele genealogice reprezintă o infrastructură critică pentru selecția genetică, trasabilitate, evidență reproductivă și modernizarea zootehniei românești. Menținerea standardelor genetice, extinderea digitalizării și întărirea controlului sunt priorități strategice pentru competitivitatea fermelor și pentru convergența cu politicile europene de biodiversitate și eficiență în agricultură.

(Foto: Pixabay)