România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul și valoarea fraudelor constatate în utilizarea fondurilor europene, conform Raportului privind protejarea intereselor financiare ale UE (PIF) pentru anul 2024. Documentul, aprobat de Comisia Europeană și publicat pe site-ul OLAF, oferă o imagine detaliată asupra iregularităților frauduloase raportate de statele membre în anul anterior.

Potrivit raportului, România a semnalat 304 cazuri de iregularități cu caracter fraudulos, cu o valoare totală de 255,38 milioane euro. Dintre acestea, 155 au vizat domeniul agriculturii, iar 146 au fost raportate în contextul politicii de coeziune și al fondurilor pentru pescuit și acvacultură. Pe locurile următoare se află Portugalia, cu fraude raportate în valoare de 51,17 milioane euro, și Cehia, cu 31,14 milioane euro.

Cele mai mari sume fraudate în România au fost identificate în cadrul Fondului de Coeziune – 18 cazuri care au însumat 178,83 milioane euro. De asemenea, au fost raportate:

- 78 cazuri pe Fondul European pentru Dezvoltare Regională – 54,96 milioane euro,

- 20 cazuri pe Fondul Social European – 4,76 milioane euro,

- 12 cazuri pe Fondul European pentru Pescuit – 1,67 milioane euro.

Pentru sectorul agricol, raportul indică 92 de fraude, totalizând 3,58 milioane euro, iar în cadrul dezvoltării rurale – 63 cazuri cu prejudicii estimate la 3,18 milioane euro.

Aceste nereguli vizează în principal proiectele aferente perioadei de programare 2014-2020, dar raportul include și 9 cazuri de fraudă pe Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul noii perioade 2021-2027, cu o valoare de 4,09 milioane euro.

Raportul PIF 2024 subliniază nevoia consolidării sistemelor antifraudă, atât la nivel național, cât și european, prin digitalizare, coordonare instituțională și raportare eficientă. Comisia recomandă statelor membre adoptarea unor strategii naționale antifraudă și îmbunătățirea canalelor de comunicare între autoritățile implicate.

Comisarul european pentru buget și antifraudă, Piotr Serafin, a subliniat că noul buget european impune o arhitectură antifraudă capabilă să răspundă provocărilor viitoare și să protejeze mai eficient resursele financiare ale Uniunii.

(Foto: Freepik)