Producia de mere din Uniunea Europeana va creste in acest an cu 9%, comparativ cu recolta din 2013, se arata intr-un comunicat de presa remis de Asociaia mondiala a producatorilor de mere si pere. In ceea ce priveste perele, producatorii estimeaza o scadere de 2% comparativ cu anul trecut. Mai exact, producia estimata pentru acest an la nivel european este de 11,8 milioane de tone. Producia este cu 12% peste media ultimilor trei ani. In ceea ce priveste sortimentele, producia de mere Golden Delicious va creste cu 2 procente pana la nivelul de 2,58 milioane de tone; Gala cu 7% pana la 1,29 milioane de tone; Idared cu 4% pana la nivelul de 1,09 milioane de tone si Red Delicious cu 6% pana la 635 de mii de tone. In ceea ce priveste perele, producia totala estimata pentru anul 2014 este de 2,27 milioane de tone, ceea ce inseamna o scadere cu 1% comparativ cu media ultimilor trei ani. In ceea ce priveste sortimentele, producia de Abate F va creste cu 17% pana la nivelul de 356.000 de tone, insa cea de Willian BC va scadea cu 6 procente pana la nivelul de 256.000 de tone. In plus, condiiile climatice excelente in diferite etape ale sezonului de crestere au favorizat o calitate foarte buna a merelor si perelor din statele europene. Acestea vor fi mai mari comparativ cu producia de anul trecut. In plus, potrivit experilor, merele vor fi recoltate cu o saptamana inainte de data la care ar trebui sa inceapa campania si cu trei saptamani inainte comparativ cu anul trecut. Studiu: Merele romanesti, superioare merelor din alte tari Merele romanesti sunt mai dulci si contin mai multi compusi benefici decat merele provenite din alte tari, potrivit unui sudiu al Institutului Naional de Cercetare IBA Bucuresti, facut la cererea Asociaiei Consumatorilor de Produse Alimentare Optium Cibum. Asociaia Consumatorilor de Produse Alimentare Optimum Cibum a solicitat Institutului Naional de Cercetare IBA Bucuresti efectuarea unui studiu comparativ pe mai multe loturi de mere din soiurile Jonathan si Golden. Studiul a confirmat ca merele romanesti sunt mai dulci si conin mai muli compusi benefici decat merele provenite din alte ari! La analiza organoleptica s-a evideniat faptul ca ambele soiuri crescute in Romania au aroma specifica mai intensa decat celelalte mere, iar senzaia de dulce a fost confirmata prin determinari fizico-chimice, potrivit unui comunicat de presa al Asociaiei Consumatorilor de Produse Alimentare Optimum Cibum. Mai mult, la analiza fizico-chimica s-a constatat ca Jonathanul romanesc este cu 20% mai dulce decat Jonathanul polonez, iar coninutul de substana uscata solubila si cenusa care indica prezena mineralelor si a diversilor compusi este cu 25%, respectiv 80% mai mare decat la Jonathanul polonez. La soiul Golden, merele romanesti sunt cu 22% mai dulci decat cele italiene si cu 14% faa de cele turcesti. De asemenea, substana uscata solubila este cu 13% mai mare decat la cele italiene si cu 5% faa de cele turcesti. Studiul, comandat de Asociaia Consumatorilor de Produse Alimentare Optimum Cibum, face parte dintr-un amplu program de cercetare si monitorizare a pieei agro-alimentare romanesti. Evoluia culturilor autohtone de mar In Romania, marul este cultivat pe circa 75.000 ha, de pe care se obine o producie de circa 600 tone. Principalele judee care sunt dedicate culturii livezilor de mar sunt: Arges, Suceava, Mures, Maramures, Dambovia, Iasi, Cluj, Bihor, Bistria, Nasaud, Bacau, Salaj, Valcea. De-a lungul anilor, atat suprafaa cat si structura soiurilor s-au schimbat, existand mai multe etape distincte, unele de crestere, altele de descrestere. Astfel, in perioada 1960-1980, cultura marului a cunoscut o perioada de dezvoltare semnificativa. A urmat perioada 1980-1990 caracterizata prin dificultai majore, dar reusindu-se cu greu meninerea produciei in special cantitativ la un nivel superior. Ca urmare a schimbarii structurii de proprietate si a patrimoniului dupa 1990, producia de mere si suprafeele cultivate cu mar in Romania au scazut foarte mult. Conform datelor F.A.O., Romania avea in 1980 circa 125 mii ha cultivate cu mar, ajungand in 2001 la o suprafaa de circa 75 mii ha, care va scadea in continuare, avand in vedere si imbatranirea livezilor, cat si nepriceperea noilor proprietari si lipsa fondurilor banesti. Tocmai de aceea, producia de mere din ara noastra a avut mari fluctuaii in decursul anilor, evoluia acesteia fiind influenata de numerosi factori, inclusiv de cei climatici. Daca la sfarsitul anului 1989 producia de mere era de 718.900 tone, la sfarsitul anului 1999 productia de mere era de 425.000 tone mere. Cea mai mare producie de mere din ultimii 50 de ani s-a inregistrat in Romania in anul 1993 si anume de 1.097.200 tone. Scaderea produciei de mere se datoreaza atat defrisarii necontrolate si haotice cat si neglijarea efectuarii lucrarilor de ingrijire. In Romania, marul ocupa locul II, urmand dupa specia prun si reprezinta circa 30% din totalul suprafeelor cu livezi. In prezent, sortimentul de mar din ara noastra avizat pentru inmulire si legiferat prin lista oficiala de soiuri, cuprinde un numar de 42 soiuri, imparite in trei grupe si anume: soiuri de vara, soiuri de toamna si soiuri de iarna. Evolutia productiei Evoluia suprafeei si a produciei de fructe, potrivit ultimelor date oficiale, care au fost efectuate in 2012, de Institutul Naional de Statistica INS arata astfel: Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012* Suprafaa mii ha 206,0 207,0 205,0 198,6 155,6 142,2 Producie totala mii to 1085,8 1179,2 1323 1419,6 1476,3 1128,5 *INS- Producia Vegetala la Principalele Culturi 2012 Evoluia suprafeelor si a produciilor la principalele specii pomicole: Cultura Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012* Mar Suprafaa mii ha 61,3 57,9 56,4 56,0 56,0 55,4 Producie totala mii to 475,4 459,0 517,5 552,9 600,9 462,9 Prun Suprafaa mii ha 83,8 80,8 65,8 69.0 78,0 68,5 Producie totala mii to 372,6 475,3 533,7 624,9 550,2 424,1 Alte specii pomicole Suprafaa mii ha 60,9 68,3 82,8 73,6 21,6 18,3 Producie totala mii to 237,8 244,9 271,8 241,8 324,2 241,5 *INS- Producia Vegetala la Principalele Culturi 2012 Din cate se poate observa din tabelele de mai sus, suprafaa cultivata de mar a scazut in fiecare an, ajungand in 2012 la 55,4 mii hectare si realizand o producie de 462,9 mii tone. Despagubirile UE pentru fermierii afectati de embargou, in pericol permanent La toate aceste probleme s-a adaugat embargoul impus de Rusia, arilor europene. Insa acest embargo a afectat Romania intr-o masura dubla, intrucat producatorii de legume si fructe s-au trezit in situaia ca nu mai pot exporta nici macar in arile UE, unde aveau o piaa stabila de desfacere, din cauza ca aceste ari au fost invadate cu produsele surorilor lor din UE. Aurel Tanase, presedintele OIPA Legume Fructe, a avertizat deja ca, in perioada urmatoare, situaia se va agrava pentru fermierii de la noi din ara. O decizie de ultima ora luata la Bruxelles venea sa mai indulceasca puin greutaile producatorilor romani de legume si fructe. Dar, potrivit unei stiri recente publicata de France Press si preluata de Agerpres, Uniunea Europeana mai are la dispoziie pentru anul viitor fonduri de numai 88 de milioane de euro care pot fi alocate sprijinirii agricultorilor comunitari afectai de embargoul instituit de Rusia ca represalii la sanciunile europene. Drept urmare, daca rezerva nu va fi suplimentata si bugetul va fi definitivat in forma proiectului actual, Comisiei Europene ii vor mai ramane pentru anul viitor doar 88 de milioane de euro pentru eventuale noi masuri de sprijinire a agricultorilor sau pentru orice alta situaie de criza ce ar putea sa apara. Mai mult, Comisia a emis un comunicat in care precizeaza ca in final a decis sa foloseasca aceste venituri pentru a acoperi nevoile cele mai urgente din alte domenii, astfel incat sa poata achita plaile restante. Responsabilii europeni din sectorul agriculturii considera insa ca nu este normal ca preul embargoului rus sa fie platit de agricultori. Asadar, fermierilor romani nu le ramane altceva de facut decat sa se descurce la fel ca pana acum, adica, dupa saracia fiecaruia!