Potrivit Euractiv, Comisia Europeană dorește să facă blocul „circular” cu privire la nutrienți și să reducă pierderile de azot în agricultură, dar o strategie mult așteptată în această privință pare să atârne în balanță pe măsură ce alegerile UE se apropie.

O provocare

Pierderile de nutrienți, adică scurgerile de nutrienți precum azotul, potasiul și fosforul din producția agricolă în sol sau în apă, reprezintă o provocare cheie pentru sistemul agroalimentar al Europei.

Pe de o parte, îngrășămintele sunt folosite ineficient dacă o parte din nutrienții pe care trebuie să îi introducă în culturi se pierd – o problemă care este deosebit de acută în fața prețurilor ridicate la îngrășăminte și a luptei pentru a îndepărta dependența de îngrășămintele rusești.

Pe de altă parte, scurgerea de substanțe precum azotul duce, de asemenea, la poluarea solurilor, a apei și a aerului.

Prin urmare, în strategia sa de la fermă la furculiță, Comisia Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce pierderile de nutrienți cu cel puțin 50% până în 2030, despre care spune că ar reduce utilizarea îngrășămintelor cu cel puțin 20%.

„Este posibil să se reducă efectele nocive ale ciclului azotului fără a pune în joc obiectivele generale”, a declarat Fabien Santini, adjunct al șefului de unitate în cadrul serviciului agricol al Comisiei (DG Agri), la un eveniment recent în Parlamentul European. Acțiunile Comisiei privind îngrășămintele nu sunt suficient de lungi, avertizează europarlamentarii

Legislatorii europeni văd recenta comunicare a Comisiei cu privire la îngrășăminte ca fiind doar un prim pas pentru asigurarea autonomiei strategice a UE în acest sector, determinând să ia în considerare mai multe acțiuni pe termen lung pentru a sprijini fermierii aflați în dificultate.

Planul de management al nutrienților încă lipsește

Dar, în ciuda alegerilor UE stabilite pentru iunie anul viitor, executivul UE nu și-a depus mult așteptatul plan de acțiune pentru o mai bună gestionare a nutrienților (INMAP) și, după cum a confirmat Santini, nu a stabilit o dată când intenționează să-l prezinte.

„Nu avem o dată pentru publicarea acestui document”, a spus el, adăugând că „acest lucru nu înseamnă că nu este important”.

Cu toate acestea, părțile interesate și cercetătorii se îndoiesc din ce în ce mai mult dacă strategia, pentru care consultarea publică pregătitoare s-a încheiat deja în vara anului 2022, va veni încă înainte de sfârșitul mandatului.

Într-o scrisoare trimisă Comisiei la mijlocul lunii septembrie, 14 ONG-uri și mai mulți cadre universitare au subliniat necesitatea „de a asigura că această componentă cheie a Pactului ecologic european este realizată rapid”. În fața pierderilor mari de nutrienți, acțiunea este „urgentă”, au susținut semnatarii.

Îngrijorările cu privire la planul de acțiune privind nutrienții provin din moment ce mai multe dosare cheie ale Acordului ecologic în agricultură, cum ar fi o lege privind sistemele alimentare durabile și o mare parte a unei reforme promise a bunăstării animalelor, nu au fost incluse în cel mai recent program de lucru al Comisiei care acoperă perioada până la alegeri.

Fermierii din UE critică planul Comisiei privind îngrășămintele

Fermierii din UE au criticat planurile Comisiei Europene de a susține sectorul împotriva crizei îngrășămintelor, acuzând executivul UE că le oferă fermierilor „aproape nimic” înainte de sezonul iminent de primăvară.

Între timp, Wim de Vries, profesor la Universitatea Wageningen, a subliniat în timpul evenimentului că creșterea eficienței utilizării îngrășămintelor este una dintre pârghiile principale pentru o mai bună gestionare a nutrienților.

„Dacă nu reciclezi azotul, din 100 de kilograme de azot [aplicat ca îngrășământ], doar 14 kilograme ajung în farfuria ta”, a explicat el. „Sunt pierderi enorme.”

Aceste pierderi, a adăugat el, apar prin pierderi de alimente și recoltare, dar în special și în timpul aplicării îngrășămintelor.

Azotul care se scurge în mediul natural sub diferite forme are apoi diverse efecte negative, conform cercetătorului: eliberat sub formă de amoniac, are un efect negativ asupra biodiversităţii, în timp ce gazele precum protoxidul de azot propagă încălzirea globală.

„În sfârșit, calitatea apei este afectată și de azot și fosfor”, a adăugat el.

Între timp, Santini a subliniat, de asemenea, „legătura dintre risipa alimentară și gestionarea nutrienților” și a subliniat obiectivele propuse recent de Comisie în acest sens.

În iulie, Comisia a depus o propunere care include obiective obligatorii din punct de vedere juridic la nivelul UE pentru reducerea risipei alimentare. „Acesta este ceva la care ar trebui să ne gândim”, a spus Santini.